Cătălin Briciu, Co-CEO Linnify: În viața unui startup, 2-3 luni pot face diferența, iar atenția ar trebui să fie axată pe crearea de valoare adăugată, nu către supraviețuirea administrativă

Linnify este o companie românească fondată în 2016 de trei prieteni, Alexandru Bogdan, Răzvan Bretoiu și Cătălin Briciu. Compania are sediul central în Cluj-Napoca și este specializată în soluții IT, având expertiză în dezvoltarea de produse digitale și servicii de validare a ideilor. În decembrie 2023, Linnify s-a extins pe piața din SUA, cu un biroul în Austin, Texas, unul dintre hub-urile tehnologice cu o dezvoltare accelerată în ultimii ani. Linnify a furnizat servicii și expertiză în țări precum Statele Unite ale Americii, Germania, Austria, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite, Italia, Luxemburg, Olanda și România. Afacerile companiei au depășit 10 milioane de lei în 2022, o creștere de 12%, potrivit celor mai recente date disponibile în platforma Termene.

”O creștere a investițiilor în cercetare și inovare este esențială pentru dezvoltarea societății românești. Acest demers nu numai că îmbunătățește nivelul de trai, dar și poziționează România ca un jucător valoros pe scena globală, prin capacitatea de a oferi soluții inovatoare. Un bun exemplu în acest sens îl reprezintă Statele Unite ale Americii, care, istoric, au atras cele mai bune talente din lume pentru a-și dezvolta capacitatea de inovare continuă, formând astfel unul dintre cele mai vibrante ecosisteme de inovare”, spune Cătălin Briciu.

Potrivit acestuia, colaborarea între sectorul privat, public și instituțiile academice este ”fundamentul unei inovații durabile în România, asemenea modelului Austin, oraș care a reușit în ultimii 30 ani să ajungă de la al 25-lea la al 10-lea cel mai populat oraș din SUA, cu o creștere accelerată a economiei și pieței imobiliare”.

”Această colaborare poate, de asemenea, să transforme educația într-un catalizator pentru inovație, oferind studenților oportunități reale de a aduce contribuții semnificative în societate. România poate deveni un hub de inovație recunoscut la nivel global dacă colaborarea dintre mediul academic și privat este una strânsă, transparentă și aliniată unei viziuni comune”, continuă Co-CEO-ul Linnify.

”Totul începe de la adoptarea mentalității potrivite, iar mentalitatea se construiește prin educație”

Acesta crede că o modalitate eficientă de a promova inovația este prin concentrarea pe obținerea de rezultate concrete din cercetarea academică. Aceasta implică stimularea creării de produse derivate în universități și încurajarea implementării inovațiilor de către sectorul privat și public. ”Totul începe de la adoptarea mentalității potrivite, iar mentalitatea se construiește prin educație, având potențialul de a pregăti viitoarele generații să contribuie activ la ecosistemul de inovare”.

Inovarea este abordată diferit de companiile corporate și startup-uri și acest lucru se observă în viteza de experimentare și apetitul pentru risc. Primele dintre acestea au stabilitatea și experiența în industrie care le oferă teoretic resursele necesare pentru a putea să își dezvolte constant avantajul competitiv. ”Însă, odată cu stabilitatea, poate interveni și zona de confort ori stagnarea, un pericol real la adresa viitorului acestor companii. Există multe exemple în istorie de companii lidere în industrie care au devenit irelevante din cauza faptului că nu au experimentat suficient de mult cu ce ar putea aduce viitorul (e.g. Blockbuster, Nokia)”.

Pe de altă parte, startup-urile se bucură de o agilitate mult mai accentuată, dar care vine și cu mai puțină experiență, care de cele mai multe ori se transpune în dezvoltarea unei soluții de care piața nu are nevoie. Totuși, cadența cu care reușesc să experimenteze pentru a valida nevoia în piață este ceea ce face diferența dintre poveștile de succes și eșec.

Nivelul de inovare al companiilor din România a înregistrat o creștere în ultimii ani, potrivit Institutului Național de Statistică. Cu toate acestea, România s-a clasat pe locul 49 în topul global al inovării realizat de World Intellectual Property Organisation (WIPO), agenție a Națiunilor Unite, și se numără printre singurele patru state UE, alături de Lituania, Grecia și Slovacia, a căror performanță a fost sub așteptări.

”Deși poziția României în clasamentul WIPO nu este una favorabilă, nu trebuie să ne bazăm exclusiv pe acest criteriu pentru a evalua potențialul țării noastre în atragerea investițiilor. Exemplul UiPath demonstrează că succesul global este posibil, iar cu apariția altor povești de succes și exemple similare, perspectivele de dezvoltare și atragere a investițiilor se vor îmbunătăți semnificativ”, explică reprezentantul Linnify.

Pentru a încuraja inovația în companiile din România, este esențială o colaborare consolidată între mediul academic și ecosistemul de inovare actual. Acest lucru permite transformarea cunoștințelor teoretice în soluții practice de piață și descoperirea unor noi oportunități de inovare în diferite domenii.

”Mai mult decât atât, adoptarea unei mentalități deschise către experimentare este esențială într-o eră tehnologică dinamică, în continuă schimbare. Fiecare organizație trebuie să-și definească clar propunerea de valoare unică și să-și alinieze strategia de inovare la aceasta, profitând de agilitatea și dinamismul ecosistemului”, adaugă Cătălin Briciu.

În plus, statul are, de asemenea, rolul său de a stimula inovarea și sprijini cercetarea prin simplificarea procedurilor de accesare și gestionare a fondurilor publice printr-o digitalizare extinsă. Acest lucru ar permite o implementare mai rapidă și mai eficientă a proiectelor inovative pentru că antreprenorii cu startup-uri de tehnologie la început de drum au nevoie să își concentreze eforturile pe generarea de valoare prin inovație în produs sau serviciu adus pe piață, în loc să fie absorbiți de sarcini administrative pentru a asigura supraviețuirea companiei.

”Cred că deja se acționează în direcția aceasta de câțiva ani buni, și cu rezultate tot mai multe și pozitive. Cu toate acestea, pentru a sprijini cercetarea și inovația cât mai eficient, guvernul și entitățile relevante ar trebui să îmbrățișeze tehnologia ca o soluție pentru optimizarea proceselor administrative. Simplificarea procedurilor de accesare și gestionare a fondurilor publice printr-o digitalizare extinsă ar permite o implementare mai rapidă și mai eficientă a proiectelor inovative. De asemenea, este crucială suplimentarea resurselor umane dedicate verificării și monitorizării proiectelor pentru a accelera ritmul inovației.

În viața unui startup, 2-3 luni pot face diferența, iar atenția ar trebui să fie axată pe crearea de valoare adăugată prin inovația adusă de acel nou produs sau serviciu, nu către supraviețuirea administrativă”, completează Cătălin Briciu.

Citește și:

De ce nu avansează România în topul celor mai inovatoare economii din lume. Ne depășesc toate statele din regiune, mai puțin Serbia, Moldova și Ucraina