UPDATE Cătălin Chelu a murit, lăsând o avere greu de descâlcit. Suferea de inimă

Cătălin Chelu a murit de inimă duminică noaptea, la două luni după ce a fugit de condamnarea definitivă care îl aştepta în ţară, pentru un proces de mită.

Scandalul respectiv l-ar fi împiedicat să facă un transplant de inimă, pentru care ar fi fost deja înscris pe liste de aşteptare într-o ţară scandinavă, potrivit unor surse apropiate omului de afaceri.

Potrivit mărturiilor obţinute de ECONOMICA.NET de la apropiaţi ai afacerilor lui Chelu, „era un tip foarte impulsiv, foarte incomod, dar cu o inteligenţă ieşită din comun”. ,,Atunci când piaţa era anostă şi toată lumea fugea de bursă, el a avut curajul să cumpere”. „Marile lui meciuri au fost cu SIF-urile (societăţile de investiţii financiare, n.r.), dar nu de la acestea i s-a tras declinul”, spune un alt cunoscut al lui Chelu. Procesul mitei pentru care a fost condamnat a rămas cu multe detalii neoficiale neelucidate.

Omul de afaceri Cătălin Chelu era, până acum câţiva ani, unul dintre cei mai cunoscuţi investitori de pe piaţa de capital. Avea acţiuni la mai multe zeci de companii din toate domeniile, pe câteva le controla direct sau indirect, iar estimările averii sale ajungeau la un ordin de valoare de sute de  milioane de euro.

Topul Forbes din 2014 îl credita, totuşi, doar cu 15 milioane de euro, dar analiştii de piaţă de capital spun că valoarea reală a proprietăţilor şi companiilor controlate de Chelu este greu de stabilit, din cauza încrucişărilor pachetelor deţinute de intermediari.

Valoarea activelor deţinute sau controlate de Cătălin Chelu, la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi în afara acesteia, a fost estimată la zeci de milioane de euro, în funcţie şi de nivelul cotaţiilor bursiere. În 2009 Chelu încă mai figura Topul Capital, al celor mai bogaţi 300 de români, cu o avere estimată la 50 milioane de euro. Topul Forbes îl plasa, însă, pe locul 312, cu 17 milioane de euro.

Greu de administrat

Moştenitorii averii lui Cătălin Chelu (nu puţini) şi administratortii acesteia vor avea mult de furcă. În afara numărului mare de companii pe care le controla direct, acestea aveau participaţii încrucişate şi arborescente la alte companii.

Averea lui reală, estimată la cel puţin o sută de milioane de euro, va face, probabil, obiectul unui proces dificil de administrare şi de succesiune.

O singură operaţiune de vânzare a lui Chelu putea avea amploarea a câteva milioane de euro.  Producătoarea de piese auto  Altur Slatina (ALT), una dintre cele mai mari companii controlate de controversatul om de afaceri, îşi propunea în iunie 2013 să-şi lichideze portofoliul de investiţii la bursă. Până în 2015 trebuia ca toate acţiunile deţinute la SIF-uri să fie vândute.

Citeşte:

Cătălin Chelu lichidează un portofoliu de acţiuni de peste 36 mil. lei, deţinut prin Altur Slatina

Şi numai pachetul de 43 % din acţiunile ALT deţinut de Cătălin Chelu „la vedere”, prin alte două companii pe care controla, valorează 16 milioane de lei la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Cifra, obţinută cu preţul acţiunii ALT, este, probabil, mult subevaluată, pentru că titlurile sunt puţin tranzacţionate.

Alte pachete semnificative aparţinând lui Chelu sunt cele de la Electroargeş Curtea de Argeş (ELGS) şi Braiconf Brăila (BRCR), branduri cunoscute în electrocansice, respectiv confecţii. Cătălin Chelu controla pachete importante şi la Artego Tg. Jiu – ARTE, Carbochim Cluj – CBC.

La vedere, valoarea deţinerilor controlate de Chelu este de cel puţin 16 milioane de lei la ELGS, şi de 4,6 milioane de lei la BRCR (prin ELGS). La o cercetare mai atentă se vor descoperi şi pachete mici, nesemnificative, deţinute de alte vehicule de plasament.

ELGS mai deţine la producătoarea de benzi de cauciuc industrial ARTE circa 10% din acţiuni, acum în valoare de 8,8 milioane de lei, iar la producătoarea de echipamente abrazive Carbochim Cluj (CBC) are aproape 16%, acum în valoare de 3,2 milioane de lei la BVB.

La apogeul activităţii sale de investitor, Cătălin Chelu a încercat să preia controlul, pe rând, la două societăţi de investiţii financiare (SIF). Numai pachetele la SIF-uri vor fi valorând multe milioane de lei.

În portofoliul lui Cătălin Chelu mai sunt şi două companii de lactate, pe care omul de afaceri le controla singur (85% din Lacta Giurgiu (INEM), depreciată), sau împreună cu alţi acţionari semnificativi (în cazul Lactate Natura Târgovişte (INBO), un pachet în valoare de circa cinci milioane de lei).

Toate acestea ar trebui corectate consistent în plus, având în vedere subevaluarea lor de o piaţă bursieră puţin lichidă.

De asemenea, pachetele relativ mici deţinute la SIF-uri, bănci şi la alte companii importante de pe piaţă, vor fi valorând chiar mai mult decât celelalte-, aşa cum se va vedea mai jos.

 Se adaugă, desigur, companiile nelistate, terenurile şi alte bunuri.

Metoda

Dintre zecile de companii controlate până nu demult de Cătălin Chelu, ALT şi ELGS sunt doar vehiculele de investiţii cele mai vizibile, pentru că au şi o activitate productivă proprie, nelegată de bursă.

Alte companii, care au ajuns doar vehicule de investiţii mai sunt Vulturul Comarnic (VULT) Mecanica Rotes Târgovişte (METY) şi Celule Electrice Băileşti (CLEL)

Astfel, Vulturul Comarnic (VULT) raporta la 30 iunie 2014 deţinerea a 4,4% din acţiunile Braiconf Brăila (BRCR) în valoare de aproape un milion de lei, dar şi acţiuni la Alprom Slatina Casa de Bucovina şi la alte două companii nelistate (GalfinBand şi Alprom Piteşti).

La rândul său, Mecanica Rotes Târgovişte (METY) a raportat la 30 iunie imobilizări financiare de aproape 39 de milioane de lei, în dscădere cu aproape două milioane faţă de sfârşitul anului trecut. Atunci, principalele deţineri erau la Altur Slatina (ALT), Lactate Natura (INBO), BRD, Banca Transilvania (TLV) şi SIF Transilvania (SIF3).

În sfârşit, Celule Electrice Băileşti (CLEL) avea participaţii de peste 16 milioane de lei la 30 iunie 2014, mai ales la Altur Slatina (ALT), dar şi la SSIF Broker şi Transelectrica.

Prin intermediul acestora şi a altor S.R.L. -uri, sau a unor firme partenere, Chelu achiziţiona de la bursă acţiunile companiilor vizate, care deveneau în scurtă vreme instrumente de trezorerie consolidată a afacerilor sale şi, tot mai puţin, firme active în domeniile lor.

Cele mai vizate au fost companiile la care asociaţiile de salariaţi acţionari se desfiinţau, după ce terminau de plătit creditele cu care cumpăraseră pachetele majoritare, iar salariaţii îşi putea vinde liber acţiunile.

Alte companii au reuşit să reziste operaţiunilor de preluare ale lui Chelu, fie datorită solidarităţii salariaţilor acţionari cu conducerile lor (Artego Tg. Jiu – ARTE, Carbochim Cluj – CBC , Electromagnetica Bucureşti – ELMA), fie ca urmare a alianţei altor investitori împotriva lui Chelu (Argus Constanţa – UARG).

Omul de afaceri gălăţean avea, ce-i drept, tot mai multe dificultăţi după ce s-a declanşat procesul de mită, din moment ce-şi punea firmele să ceară una alteia falimentul. În ianuarie 2014, Tribunalul Galaţi a dispus deschiderea procedurii de faliment la retailerului Comat Galaţi (COMT), controlat de omul de afaceri Cătălin Chelu. Printre creditori se numărau şi alte firme controlate de Chelu.