CATALIN CHELU, cel mai controversat investitor de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), nu s-a prezentat, ieri, la poliţie, pentru a-şi ispăşi pedeapsa de şase ani de închisoare, la care a fost condamnat în dosarul „Mită la MAI”. Chelu a fost prins într-un flagrant în care a încercat să-l mituiască pe un secretar de stat din MAI.
Omul de afaceri a fost dat în urmărire naţională deja de luni, 8 septembrie. „Poliţiştii cercetează, acum, întregul anturaj al lui Cătălin Chelu şi toate locurile din judeţ şi din ţară unde acesta s-ar putea afla”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Galaţi, Cristina Tatulici, pentru Ziarul Bursa.
citeşte şi
Omul de afaceri Cătălin Chelu, condamnat definitiv la şase ani de închisoare
Pentru eventualitatea foarte probabilă în care Cătălin Chelu ar fi părăsit deja ţara, „se va urma procedura legală pentru a fi dat în urmărire internaţională”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Cristina Tatulici, purtătorul de cuvânt al IPJ Galaţi, unde trebuia să se predea Chelu.
„Îl găsim noi, oriunde s-ar ascunde”, a mai spus oficialul Poliţiei.
Averea lui Chelu
Valoarea activelor deţinute sau controlate de Cătălin Chelu a fost estimată de la zeci de milioane de euro, în funcţie şi de nivelul cotaţiilor bursiere. În 2009 Chelu încă mai figura „Topul celor mai bogaţi 300 de români” cu o avere estimată la 50 milioane de euro. Topul Forbes îl plasa, însă, pe locul 312, cu 17 milioane de euro.
Cătălin Chelu s-a remarcat prin achiziţia unor pachete de acţiuni consistente prin care a obţinut controlul la zeci de companii tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), transformate în marea lor majoritate în vehicule de investiţii şi speculaţii.
Prin intermediul acestora şi a altor S.R.L. -uri, sau a unor firme partenere, Chelu achiziţiona de la bursă acţiunile companiilor vizate, care deveneau în scurtă vreme instrumente de trezorerie consolidată a afacerilor sale şi, tot mai puţin, firme active în domeniile lor.
Cele mai vizate au fost companiile la care asociaţiile de salariaţi acţionari se desfinţau, după ce terminau de plătit creditele cu care cumpăraseră pachetele majoritare, iar salariaţii îşi putea vinde liber acţiunile.
Atunci când au fost aplicate reglementările privind protecţia acţionarilor şi companiilor împotriva preluărilor ostile şi a acţiunii concertate a acţinarilor implicaţi, au început să curgă şi amenzi de sute de mii de lei împotriva lui Chelu, pentru că nu derula oferte publice legale de preluare obligatorie.
Companii precum Vulturul Comarnic, Mecanica Rotes Târgovişte, Celule Electrice Băileşti, au devenit celebre datorită statutului de vehicule de plasament ale lui Cătălin Chelu.
Dintre companiile controlate de Chelu, chiar şi puţinele excepţii care au rămas active şi profitabile în domeniile lor erau folosite pentru jocurile bursiere ale investitorului: Electroargeş Curtea de argeş, Altur Slatina, Bariconf Brăila.
Alte companii au reuşit să reziste operaţiunilor de preluare ale lui Chelu, fie datorită solidarităţii salariaţilor acţionari cu conducerile lor (Artego Tg. Jiu, Carbochim Cluj, Electromagnetica Bucureşti), fie alianţei altor investitori împotriva actualului condamnat (Argus Constanţa).
La apogeul activităţii sale de investitor, Cătălin Chelu a încercat să preia controlul, pe rând, la două societăţi de investiţii financiare (SIF).
Citeşte şi
Cătălin Chelu cere falimentul uneia dintre firmele sale
SIF Transilvania dă lui Cătălin Chelu cel mai mare magazin din Făgăraş
Scandalul s-a terminat la Argus Constanţa. Compania revine în ringul Bursei
Cătălin Chelu lichidează un portofoliu de acţiuni de peste 36 mil. lei, deţinut prin Altur Slatina