Cheltuielile de 4,5 miliarde de euro pe an reprezintă echivalentul serviciilor de asigurări sociale, salariilor funcţionarilor, plăţii pensiilor, ajutoarelor de şomaj şi cheltuielilor curente ale statului. Astfel, viitorul presupus guvern catalan ar urma să caute finanţare prin credite, emisiuni de datorie externă din partea viitoarei Bănci Centrale din Catalonia, precum şi a unor ‘bonuri patriotice’ ce pot fi încasate prin plata impozitelor.
Raportul, denumit ‘Viabilitatea fiscală şi financiară a unei Catalonii independente’ explică totodată şi faptul că, odată depăşit impactul economic imediat presupus de punerea în funcţiune a unor structuri de stat, acesta ar câştiga aproximativ 11,5 miliarde de euro pe an. Preşedintele Consiliului, care a fost şi vicepreşedinte al Curţii Constituţionale, Carles Viver i Pi-Sunyer, a explicat că ‘în ciuda dificultăţilor presupuse de crearea unui nou stat, este un proces perfect posibil şi viabil’.
Şeful administraţiei guvernamentale regionale catalane, Francesc Homs, a declarat, cu doar două zile înainte de reuniunea care va avea loc în 30 iulie la Palatul Moncloa între premierul spaniol Mariano Rajoy şi şeful guvernului regional catalan, Artur Mas, că activitatea Consiliului, care a lucrat în ultimele 15 luni şi a scris rapoarte ce însumează 1.366 de pagini, va constitui ‘cartea albă care va oferi o viziune panoramică’ asupra unui posibil stat catalan independent. Datele sunt necesare, a mai spus el, ‘astfel ca toţi cetăţenii să dispună de informaţii detaliate pentru a se pronunţa şi a vota în consecinţă’ la referendumul pentru autodeterminare programat la 9 noiembrie.