Câţi români vor de fapt să lucreze în Marea Britanie – studiu realizat în România

Cifrele obţinute de la un important organism de cercetare din România sunt primele indicii oficiale ale impactului probabil asupra Regatului Unit după ridicarea restricţiilor de migraţie pentru persoanele ce vin să muncească în Marea Britanie pe 31 decembrie.

Miniştri britanici au recunoscut că există estimări privind numărul probabil de persoane ce vor veni în Marea Britanie, dar refuză să le publice din cauza unei subestimări extrem de importante a numărului de polonezi care au venit in Marea Britanie când s-au deschis graniţele în 2004.

Un raport al unei comisii a Foreign Office-ului /ministerul britanic de externe n.r./ asupra impactului ridicării restricţiilor – care a ignorat intenţionat prognozele actuale – urmează să fie publicat în următoarele câteva săptămâni, notează The Telegraph.

Un sondaj de opinie asupra migraţiei naţionale al Centrului de Studii şi Cercetări Infopolitic din România a constatat că 7% dintre persoanele care trăiesc acolo vor să muncească în străinătate în Uniunea Europeană.

Din această sumă, 8% vor să vină să lucreze în Marea Britanie în următoarele şase luni. Având în vedere că există în jur de 4 milioane de persoane în vârstă apte de muncă în ţară, înseamnă că circa 22.000 vor să vină să muncească în Marea Britanie.

Guvernul român a reţinut aceste cifre ca dovadă asupra temerilor nefondate de un val de imigranţi care vin în Marea Britanie după ridicarea restricţiilor la sfârşitul acestui an.

Ion Jinga, ambasadorul român la Londra, a declarat că sondajul arată că „Marea Britanie nu este o destinaţie preferată a românilor în căutarea unui loc de muncă”.

El a mai spus că sondajul „confirmă în întregime ceea ce primul ministru al României, ministrul român de externe şi eu însumi am declarat în repetate rânduri că Marea Britanie nu este o destinaţie preferată a românilor care caută un loc de muncă”. „Numărul estimat al românilor care probabil vor alege Marea Britanie în viitor este între 15.000 şi 20.000. Acest lucru este foarte, foarte similar cu ceea ce am avansat anterior când am discutat cu The Telegraph”, a declarat el.

„Dar chiar şi această cifră poate fi moderată de unii factori, cum ar fi necesitatea de a vorbi o limbă străină, de a avea o perspectivă clară pentru a obţine un loc de muncă, ce ar face familia ta, să dispui de resurse financiare pentru a închiria o casă sau să-ţi părăseşti prietenii şi mediul în care ai crescut”, a subliniat ambasadorul.

„Beneficiul real după ridicarea restricţiilor va fi pentru românii care deja trăiesc în Marea Britanie, care nu se vor mai simţi trataţi ca cetăţeni europeni de clasa a doua şi nu vor mai fi ţinte de discriminare… În marea lor majoritate, ei sunt contribuitori clari la securitate socială britanică şi sistemele de venituri, întrucât mai mult de 70% din cei care au venit în Marea Britanie au vârste între 18 şi 35 de ani, cu foarte puţini dintre ei pretinzând beneficii de sănătate sau sociale de altă natură”.

„Ştim cu toţii că astăzi est-europenii nu sunt prezentaţi foarte bine în presa din Marea Britanie, dar eu cred că adevărul trebuie spus şi motivul trebuie să prevaleze asupra abordărilor emoţionale”, a mai insistat ambasadorul român.

Cu toate acestea, estimările au fost contestate de MigrationWatch, grupul de campanie antiimigraţie, care a prognozat că în jur de 50.000 de persoane pe an pentru următorii cinci ani vor veni în Marea Britanie din România şi Bulgaria după ridicarea restricţiilor, notează The Telegraph.

Sir Andrew Green, de la MigrationWatch, a declarat: „Noi nu credem. Ceea ce aceste calcule omit complet este prezenţa a două milioane de români în Spania şi Italia unde există un nivel ridicat al şomajului”. „Va fi un risc semnificativ când ei vor decide să se mute în ţări din nordul Europei, cum ar fi Germania, Marea Britanie şi Olanda anul viitor”, a mai spus el.

Un purtător de cuvânt de la Home Office /ministerul de interne britanic n.r/ a declarat: „Nu este credibilă o prognoză precisă a intrărilor probabile din România şi Bulgaria odată restricţiile ridicate, deoarece depinde de prea multe incertitudini pentru a trage concluzii solide”. „Deci, mai degrabă decât să producem proiecţii speculative, ne concentrăm pe munca noastră de a tăia abuzul de liberă circulaţie şi a aborda factorii de atracţie ce conduc migraţia europeană spre Marea Britanie”, a conchis el