Câţi români vor mai munci în 2020 şi ce salarii vor câştiga – studiu KeysFin

Economia românească se îndreaptă către o criză acută pe piaţa forţei de muncă, numărul salariaţilor şi gradul de profesionalizare înregistrând o scădere în ultimii ani, care s-ar putea accentua, arată un studiu efectuat de KeysFin pe baza datelor statistice ale Institutului Naţional de Statistică, ale Comisiei Naţionale de Prognoză şi Eurostat. 

Nu există, probabil, firmă în România care să nu se confrunte în prezent cu efectele crizei de personal. Indiferent că vorbim de programatori IT, ingineri sau specialişti în finanţe, sunt tot mai multe companii care reclamă faptul că nu găsesc suficient personal calificat. 
Dovadă statisticile INS care arată că, după boom-ul economic din 2007-2008, numărul locurilor de muncă vacante aproape s-a dublat, de la 38.625 în 2009, până la 59.753 în 2016, spun analiştii KeysFin. 

Cea mai puternică cerere de forţă de muncă este în jurul Capitalei, acolo unde statisticile arată că sunt disponibile peste 16.000 de posturi, urmate de polii de creştere economică reprezentaţi de oraşele Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Ploieşti şi Constanţa. Industria prelucrătoare, cu 15.793 de locuri de muncă vacante, sectorul de sănătate (8461) şi comerţul (5216) se aflau, alături de sectorul public, pe lista celor mai mari angajatori.

„Cea mai mare cerere de forţă de muncă este în rândul specialiştilor (17.731 posturi), aproape dublă faţă de 2009, dar rămâne mult sub nivelul record din 2007 (22.295 posturi). Datele statistice arată că sunt la mare căutare şi meseriaşii din domeniul serviciilor (8.205 posturi), alături de operatorii de instalaţii şi maşini/asamblori de maşini şi echipamente (7.035) şi de muncitorii calificaţi (6.904 posturi). Pe ansamblu, pe fondul creşterii economice, cererea de angajaţi calificaţi în economie a evoluat susţinut în ultimii ani, însă rămâne sub nivelul de acum 10 ani”, spun analiştii de la KeysFin.

Potrivit studiului KeysFin, România avea în 2016 o populaţie ocupată de 8,45 milioane (în sistemul public şi cel privat), faţă de 9,35 de milioane în 2007. Interesantă este şi evoluţia pe sexe. Dacă în 2007, în ţara noastră erau angajaţi 5,19 milioane de bărbaţi, în 2016 numărul lor a scăzut la 4,8 milioane. O scădere similară, însă chiar mai accentuată, se înregistrează şi în rândul femeilor.

„Datele statistice confirmă, în parte, exodul românilor către Occident. De la intrarea în UE, în 2007, au fost foarte mulţi români care au ales să plece în ţările dezvoltate, în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite, a unui trai mai bun”, spun analiştii KeysFin.

Criza din 2009-2010 a lovit extrem de puternic iniţiativa privată, dovadă că numărul antreprenorilor a scăzut în 2016 la 1,6 milioane, faţă de puţin peste 2 milioane în 2007.
„Reculul s-a simţit puternic în economie. Dincolo de scăderile salariale, multe business-uri au murit din cauza blocajului financiar, a scăderii abrupte a cererii şi a înăspririi condiţiilor de creditare. În acest interval au dispărut, practic, 400.000 de antreprenori. Priviţi această cifră din punct de vedere al relaţiilor de business pe orizontală, în economie, şi veţi avea dimensiunea reală a impactului socio-economic”, spun experţii KeysFin.

Cum au evoluat salariile în ultimii 10 ani

Aderarea la Uniunea Europeană în 2007 a generat mari speranţe angajaţilor români. Perspectivele unor câştiguri similare cu cele din Occident i-au determinat pe mulţi să îşi supraestimeze potenţialul financiar, iar mare parte din efectele crizei s-au datorat acestui fenomen.

Chiar dacă salariile nu creşteau pe măsura aşteptărilor, românii au privit tot timpul cu un optimism debordant viitorul, iar efectele s-au văzut, poate cel mai bine, în bula imobiliară din anii dinaintea crizei.

„Creditul cu buletinul, investiţiile imobiliare riscante, consumul fără limite, din impuls, au avut consecinţe dure în anii care au urmat. De ce s-a ajuns în această situaţie? Educaţia financiară deficitară a românilor şi supraestimarea perspectivelor financiare din viitor s-au dovedit extrem de păguboase”, au explicat analiştii KeysFin.

Salariu mediu net în România a crescut de la 1042 lei în 2007, până la 2047 lei în 2016. Pe hârtie, evoluţia pare semnificativă, însă, având în vedere inflaţia, acest avans s-a regăsit prea puţin în nivelul de trai, potrivit studiului KeysFin.
Dovadă şi comparaţia cu vecinii noştri bulgari: salariul minim pe economie a crescut în România cu 140%, în timp ce în Bulgaria a avansat cu 150% în perioada 2007 – 2016.
Un indicator relevant îl reprezintă evoluţia produsului brut pe cap de locuitor. Dacă în Polonia, PIB-ul a crescut între 2007 şi 2016 cu peste o treime, până la 11.200 euro pe locuitor, în România, după o creştere similară de aproape 25%, a patra ca dinamică după Polonia, Malta și Irlanda, am ajuns abia la 7.600 de euro în ultimii 10 ani.

Cu toate acestea, în ultimii 10 ani, mulţi români care şi-au văzut veniturile într-o creştere semnificativă.
Potrivit studiului KeysFin, cele mai mari salarii, în medie, le-au înregistrat cei care lucrează în sectorul de intermedieri financiare şi asigurări (4.000 lei), acolo unde câştigurile au avansat cel mai mult în ultimii 10 ani. Un câştig semnificativ l-au înregistrat şi cei care lucrează în IT&telecom, acolo unde nivelul mediu salarial a avansat de la 2119 lei în 2008, la 3822 lei în 2015, angajaţii din sectorul extractiv, de la 2287 lei la 3454 lei, şi cei din sectorul furnizării de servicii de utilităţi (2389 lei faţă de 3077 lei).

La polul opus s-au situat angajaţii din agricultură, construcţii, HORECA, comerţ şi sănătate, unde salariul mediu nu a depăşit încă echivalentul a 350 de euro.

Din punct de vedere regional, evoluţia salarială a înregistrat, de asemenea, fluctuaţii semnificative. În toţi aceşti ani, în Bucureşti-Ilfov s-au plătit cele mai mari salarii, în medie de 2.645 de lei, comparativ cu 1.562 de lei, cât a fost în Moldova.
„Evoluţia salarială a urmat dinamica economiei, la nivel regional. Din păcate, în absenţa unor investiţii semnificative, zone precum Moldova şi Oltenia au rămas în urmă, iar acest lucru s-a simţit şi în potenţialul de angajare, în nivelul salarial, în puterea de cumpărare”, au explicat analiştii.

Câţi români vor mai munci în 2020?

Potrivit datelor Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), piaţa muncii din România nu va avea creşteri considerabile în viitor.
Estimările CNP arată că numărul mediu de salariaţi din România va creşte până în 2020 la 5,6 milioane, faţă de 4,95 milioane în 2017. Dintre aceştia, 4,6 milioane vor fi în mediul privat, restul la stat.
Perspectiva autorităţilor privind evoluţia salarială până în 2020 prevede avansul salariului mediu net pe economie cu puţin peste 130 de euro (590 de lei) de la 2274 de lei în 2017, până la 2864 de lei în 2020.
Cel mai bine se va câştiga, în următorii trei ani, în Bucureşti-Ilfov, unde salariul mediu net ar urma să ajungă în 3 ani la 880 euro (3969 lei), iar cel mai puţin în Oltenia – circa 542 euro (2442 lei) lunar.
„Perspectivele salariale denotă, în fapt, accentuarea discrepanţelor economice la nivel regional şi tendinţa de polarizare economică şi demografică a României. Cel mai probabil se va accentua migraţia forţei de muncă către centrele economice din jurul oraşelor precum Bucureşti, Cluj, Sibiu, Timişoara, Braşov sau Constanţa”, spun analiştii de la KeysFin.

Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.

KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa romanească.