O cooperativă agricolă care produce cătină ecologică şi-a lansat brandul în Dubai şi a avut profit din primul an. Secretul: lucrează cu deţinuţi

Economica.net
12 12. 2018
catina_53016100

Bio Cătina, o cooperativă gândită de o familie de antreprenori din judeţul Dâmboviţa, care cultivă cătină ecologică pe o suprafaţă de 150 de hectare, a ajuns, la doar un an de la primul rod, să îşi lanseze produsele de lux în Dubai, în cadrul Târgului „Middle East Natural&Organic”. În 2017, Cooperativa a exportat în jur de 100 de tone de cătină ecologică congelată în zona scandinavă, iar de anul viitor vor să impresioneze Europa cu produse unice pe plan local. Marca se numeşte Energyne şi include mai multe produse din cătină ecologică precum cătină deshidratată, cătină măcinată, ceai din frunze de cătină, dulceaţa de cătină cu petale de trandafiri, cu mentă sau cu scorţişoară, cătina tartinabilă, ulei pur de cătină sau capsule de pudră de cătină, ori capsule cu ulei de cătină. „Acum câţiva ani, eu şi fratele meu ne-am gândit să plantăm cătină. Nu mai cultivasem până atunci, eu ocupându-mă de o firmă de confecţii, iar fratele meu fiind inginer, dar ne-am gândit să investim în ceva frumos, aşa că am studiat piaţa şi am văzut că această plantă este ceva fabulos”, a povestit pentru ECONOMICA.NET Mădălina Giurescu, preşedintele Cooperativei.

Aceasta a adunat de atunci, pe lângă cei cinci membri fondatori, alţi 10 membri cooperatori care îşi pun în comun producţia de cătină ecologică pentru a satisface cererile cumpărătorilor de peste graniţe. Procesarea este realizată în cadrul a trei unităţi de producţie din România şi una din Germania, unde Cooperativa fabrică capsulele de cătină. „Terenul nostru este în Valea Mare, dar membrii Cooperativei au terenuri peste tot în ţară, în Vâlcea (Roţiile), Ialomiţa (Ţăndărei), Constanţa, Giurgiu (Călugăreni) sau Tulcea (Topolog). În total, Cooperativa cultivă cătină pe o suprafaţă de 150 de hectare certificate ecologic”, mai spune Giurescu care a investit iniţial în Cooperativă, alături de ceilalţi patru cofondatori, aproximativ 50.000 de euro, sumă care nu include costurile de înfiinţare a plantaţiei.

4.000 de euro un hectar de cătină

Potrivit acesteia, înfiinţarea unei plantaţii de cătină costă aproximativ 4.000 de euro hectarul, la care se adaugă, anual, cel puţin 2.000 de euro pentru întreţinere. Prima recoltă apare după patru ani, plantele având rod o dată la doi ani, iar producţia creşte treptat de la aproximativ 2 tone la hectar la început, până la aproximativ 5 tone la hectar. „Există un mit în piaţă că se poate ajunge şi la producţii de 20 de tone la hectar. Eu nu am văzut aşa ceva. În caz excepţional, se poate ajunge până la 10 tone la hectar. Au avut doi membri de ai noştri pe nişte parcele mai mici”, explică producătoarea de cătină, potrivit căreia o astfel de investiţie poate fi profitabilă mai ales dacă aduci plus valoare.

„Noi mergem pe două direcţii de business. Comercializăm engros cătină uscată şi congelată pentru industra alimentară şi cătină deshidratată pentru industria cosmetică. De curând am abordat însă şi o nouă direcţie. La Dubai, la Târgul Middle East Natural&Organic, am lansat sub brandul Energyne mai multe produse din cătină ecologică precum cătina deshidratată la pungă şi borcan, cătină măcinată, dulceaţă de cătină în trei sortimente, un produs inovativ pe care dorim să îl brevetăm în curând – cătina tartinabilă, ulei pur de cătină – unic pe piaţă (din 100 kg de cătină facem 1 litru ulei de cătină) şi capsule pudră. Noi externalizăm producţia. Capsulele cu pudră le facem în Germania, iar restul produselor în cadrul a trei fabrici din România”, mai explică managerul care se aşteaptă în curând şi la profituri. „Dacă vindem materie primă înseamnă că avem un mic profit, dar procesăm pentru a da valoare adăugată produselor noastre. Într-un an de zile, după ce brandul nostru va fi pe piaţă, vor veni şi profiturile. Acum însă acest business înseamnă mai mult muncă şi investiţii”, mai spune Giurăscu, care a fost inclusiv la un pas de faliment.

Salvată de deţinuţi

„A fost foarte greu să înfiinţăm cooperativa pentru că oamenii se tem de ideea de CAP. Înţeleg greu că unde sunt mulţi puterea creşte. Şi am avut probleme şi cu forţa de muncă, pentru că nu găseam oameni. Pregăteam mâncare pentru zece oameni şi dimineaţă mă trezeam că au venit 2-3 la lucru. Aşa că din 2017 eu lucrez cu deţinuţi de la Penitenciarul Găeşti. Ei mi-au salvat business-ul, era faliment fără ei. Lucrez cu 8-10 oameni de acolo în baza unui contract pe care îl am cu penitenciarul. Plătesc pentru ei minimul pe economie raportat la numărul de zile lucrate. Oamenii muncesc foarte bine şi sunt foarte încântată”, mai spune Giurăscu, care pregăteşte deja planul pentru 2019. Anul viitor, Cooperativa va lansa brandul Energyne şi în România şi pregăteşte un proiect pe fonduri europene pentru a putea investi într-un depozit frigorific central, pentru a deservi toţi membrii şi o mică unitate de procesare.

Din datele Ministerului de Finanţe, în 2017 Cooperativa a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 300.000 de lei şi un profit net de 14.800 de lei.

Prezența Bio Cătina la una dintre cele mai mari expoziții de agricultură ecologică din Orientul Mijlociu, unde s-au întâlnit 650 de producători din întreaga lume, face parte din modulul al II-lea al proiectului „Servicii integrate de export pentru IMM-urile din România”, care beneficiază de finanțare nerambursabilă elvețiană. „Este un proiect pilot în cadrul unui program mai amplu de susținere a sectorului privat românesc, derulat de Contribuția elvețiană prin Programul de cooperare elvețiano-român în perioada 2010-2019, care pleacă de la premiza că producătorii români pot avea succes inclusiv pe piețele dezvoltate, atâta timp cât pornesc la drum cu o strategie de export, cu un brand care să suscite interes și, în același timp, să exprime calitatea produsului lor. Ni s-a confirmat la Dubai că premiza de la care am plecat este corectă, că avem nu doar potențial, ci și realizări care trebuie să fie mai bine cunoscute, pentru a poziționa România printre furnizorii apreciați de produse ecologice”, spune Marian Dobrilă, managerul proiectului.