Papa Francisc i-a chemat aseară pe credincioşi la Vigilia Pascală din Sâmbăta Mare să nu-şi piardă speranţa în criza prelungită a coronavirusului.
„La ceas de întuneric, când omenirea se confruntă cu pandemia şi alte boli, creştinii trebuie să pună la inimă mesajul de Paşte al îngerului ca să nu se teamă”, a spus aseară suveranul pontif în bazilica Sfântul Petru.
Un mesaj al Paştelui, a spus el, este acela că întotdeauna este posibil să începi din nou. Chiar şi din dezastrele istoriei umane, Dumnezeu a creat ceva nou.
„Chiar şi din ruinele inimii noastre – fiecare le ştie, îşi cunoaşte ruinile inimii -, Dumnezeu poate să construiască o operă de artă, chiar şi din resturile prăfuite ale umanităţii noastre, Dumnezeu pregăteşte o istorie nouă”, a adus aminte papa Francisc.
„În aceste luni întunecoase de pandemie, îl auzim pe Domnul Înviat care ne invită să începem din nou, să nu ne pierdem niciodată speranţa”, a mai spus el.
Circa 200 de credincioşi şi clerici s-au alăturat liturghiei.
Suveranul pontif i-a îndemnat pe credincioşi „să împrospăteze zi de zi începutul drumului, uimirea primei întâlniri” cu Domnul „şi, modeşti, să ne lăsăm surprinşi de căile lui Dumnezeu”.
„Dumnezeu, a mai spus papa, nu poate fi încadrat în amintirile copilăriei, ci e viu, mereu surprinzător. Înviat, El nu sfârşeşte niciodată să ne uimească”.
În perioada 1-3 aprilie, Biserica Romano-Catolică a celebrat cele trei zile sfinte care preced marea sărbătoare a Sfintelor Paşti. Aceste zile, Joia Sfântă, Vinerea Sfântă şi Sâmbăta Sfântă, au o importanţă deosebită, pregătind sărbătoarea Învierii Domnului, arată Episcopia Romano-Catolică de Iaşi.
De joi până duminică trăim „zilele centrale al anului liturgic, celebrând misterul Pătimirii, Morţii şi Învierii Domnului”, a spus papa Francisc la cateheza de la audienţa generală din 31 martie 2021.
În ziua care precede sărbătoarea Învierii Domnului, Sâmbăta Sfântă, Biserica se află în tăcere căci Hristos este în mormânt. Nu este nici o celebrare. Toţi sunt invitaţi să mediteze la pătimirea şi moartea Lui.
Urmează Noaptea Sfântă. Noaptea aceasta este o priveghere în cinstea Domnului, astfel încât credincioşii, urmând îndemnul evangheliei, ţinând în mâini candele aprinse, să fie asemenea slujitorilor care îl aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă, pentru ca atunci când va sosi, găsindu-i veghind, să-i aşeze la masă, face cunoscut Episcopia Romano-Catolică de Iaşi.
Binecuvântarea focului în afara bisericii, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări, preconiul pascal (o cântare specială adresată lui Hristos, lumina lumii), lecturi din Vechiul Testament, proclamarea evangheliei Învierii, înnoirea făgăduinţelor de la Botez, împărtăşirea credincioşilor sunt evenimentele care stau în centrul atenţiei acestei nopţi sfinte
Vigilia Pascală, celebrată în noaptea de Paşti, exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Hristos Înviat. Noaptea de sâmbătă spre duminică este o „priveghere în cinstea Domnului” (Ex 12,42).
Întreaga celebrare a vigiliei pascale trebuie să se desfăşoare în timpul nopţii, astfel încât să nu înceapă înainte de căderea nopţii şi să se termine înainte de ivirea zorilor zilei de duminică.
Liturghia zilei Sfintelor Paşti, din ziua de duminică, se celebrează cu mare solemnitate. La începutul Liturghiei, credincioşii sunt stropiţi cu apă binecuvântată în noaptea precedentă pentru a aminti de Botez. Lumânarea pascală, o lumânare mare, simbol al Învierii lui Hristos, este aşezată lângă altar.
În cuvântul său despre Triduumul pascal, papa Francisc a amintit, la cateheza de la audienţa generală din 31 martie 2021, că pentru al doilea an consecutiv celebrările pascale se vor desfăşura în contextul pandemiei, cu restricţiile de rigoare.
La Vatican, în cadrul Veghii Pascale din acest an, cardinalul De Donatis va boteza şase catecumeni (trei femei şi trei bărbaţi). Momentul va fi deosebit de semnificativ şi pentru faptul că, după doi ani, se vor celebra din nou sacramentale iniţierii creştine pentru adulţi în noaptea de Paşte, potrivit Vatican News România.
În Sâmbăta Sfântă, 3 aprilie, papa Francisc celebrează solemna Vigilie Pascală la altarul Catedrei din bazilica San Pietro începând cu ora 19.30.
Duminică, 4 aprilie, la ora 10.00, papa prezidează Sfânta Liturghie în bazilica San Pietro, urmată de tradiţionalul mesaj pascal şi de binecuvântarea Urbi et Orbi, informează Vatican News.
Episcopul diecezan de Timişoara, Iosif Csaba Pal, le transmite credincioşilor, cu ocazia Sfintelor Paşti celebrate de creştinii catolici, un mesaj de încurajare, în perioada dificilă a pandemiei, pe care o traversează, îndemnându-i să nu uite că îl au permanent alături pe Isus.
„De fapt, acesta este mesajul plin de bucurie al Paştelui: Isus a înviat şi este cu noi în toate împrejurările. Cine altcineva ar da speranţă multora astăzi, în timpul pandemiei, ca să privească în viitor cu încredere? Şi de la cine primesc puterea de a lucra pentru un viitor mai bun, în circumstanţe care par deseori disperate? Prezenţa vie, iubitoare şi încurajatoare a lui Isus înseamnă pentru mulţi creştini nu numai forţa pentru a supravieţui, ci şi darul de a trăi pentru alţii”, spune episcopul Iosif Csaba Pal.
Înaltul prelat catolic pune accent pe prezenţa credincioşilor în comunitate, în biserică, aceasta fiind un mod de a-I mulţumi lui Isus şi un pas înainte pe calea credinţei.
„Cei care au fost atinşi de prezenţa lui Isus se adună cu bucurie pentru a-L saluta pe Domnul cel Înviat, pe Isus Cel care trăieşte printre noi, pentru a-I mulţumi, pentru a se împărtăşi din viaţa Lui, din nou şi din nou. (…). dar nu merg cu adevărat înainte, dacă eu nu am făcut ceva pentru a fi un membru constructiv al comunităţii lui Cristos, ca mai apoi această comunitate a lui Cristos să se îndrepte cu adevărat către oamenii suferinzi. Dacă doar atât s-a întâmplat că Dumnezeu mi-a dat şi eu doar am consumat ceea ce El mi-a dat, dar din partea mea nu a existat un pas către El şi către comunitatea Lui, atunci rămân pe dinafară. Deci, pentru ca harul să funcţioneze în noi, nu putem privi comunitatea doar de la distanţă. Trebuie să conlucrăm cu ea şi în ea. Chiar şi bolnavii care, nu din vina lor nu pot merge la Sfânta Liturghie, se pot implica, aşa cum pot, îşi unesc suferinţa lor cu suferinţa lui Isus, oferind-o pe aceasta pentru membrii comunităţii şi astfel chiar îşi fac partea lor”, afirmă episcopul diecezan de Timişoara.
Chiar şi în timpul pandemiei de coronavirus, spune episcopul diecezan de Timişoara, credincioşii pot face lucruri bune, deşi pot părea mărunte, unul dintre acestea fiind spovedania. „Acest gest atât de mic, că mă ridic, mă duc acolo, îmi mărturisesc păcatele cu căinţă, având hotărârea că voi îndrepta ceea ce este posibil şi cer harul lui Dumnezeu, pentru ca să nu mai păcătuiesc, reprezintă o mică parte. (…). Iubiţi fraţi şi surori, această apropiere a Celui Înviat este forţa noastră. Să ducem apropierea Lui tuturor oamenilor! Cu aceste gânduri, le doresc tuturor dragilor mei fraţi şi surori un Paşte fericit şi un timp pascal binecuvântat!”, mai transmite episcopul Iosif Csaba Pal, în pastorala de Sfintele Paşti.
Arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, Kovacs Gergely, afirmă, în Pastorala adresată credincioşilor cu prilejul sărbătorilor pascale, că răul nu poate birui binele chiar şi atunci când ar putea părea că scopurile diabolice conduse de lăcomie şi dorinţa de răzbunare tind să învingă.
„Oricât de ameninţătoare ar fi semnele în viaţa cotidiană, ştim că viaţa noastră este în mâinile lui Dumnezeu, care ne iubeşte atât de mult încât L-a dat pe unicul său Fiu pentru noi. Ne dă avânt realizarea că răul nu poate birui binele, minciuna adevărul, ura, iubirea. Chiar şi atunci când, aşa pare, că în lumea noastră, scopurile diabolice conduse de lăcomie, sete de putere, gelozie şi dorinţa de răzbunare tind să învingă”, spune arhiepiscopul.
Acesta mai arată că Sărbătoarea Paştelui vesteşte lumina şi domneşte întotdeauna peste întuneric.
„Acest lucru este vestit de cântecul Aleluia plin de bucurie, care anunţă că, deşi Domnul nostru Isus Cristos a murit pe cruce, el a înviat. Nu mai moare. Mormântul este gol şi, deşi nimeni nu vrea să creadă la început, această veste bună durează de 2.000 de ani. Istoria omenirii priveşte spre un nou început”, subliniază Kovacs Gergely.