Comisia Europeană, un organism care reglementează domeniul concurenţei în Europa, a expediat la sfârşitul lunii octombrie un chestionar reclamanţilor şi altor actori de pe piaţă, pentru ca aceştia să îşi comunice punctul de vedere în legătură cu cele mai recente propuneri făcute de Google la începutul lunii octombrie, în vederea închiderii acestei anchete.
Ancheta a fost deschisă în noiembrie 2010, în urma mai multor plângeri. Una dintre ele provenea de la portalul internet Ciao afiliat grupului Microsoft, care s-a alăturat el însuşi plângerii oficiale, în 2011.
Precedentele soluţii propuse în primăvara acestui an nu au fost considerate satisfăcătoare, iar Comisia Europeană a cerut grupului Google să îşi revizuiască poziţia. Comisarul european pentru Concurenţă, Joaquin Almunia, nu şi-a ascuns dorinţa de a ajunge la un acord amiabil cu gigantul american în domeniul internetului.
Însă o treime din totalul asociaţiilor editorilor de presă europeni, în special germani, dar şi spanioli, olandezi, austrieci şi scandinavi, şi-au exprimat într-un comunicat comun nemulţumirea faţă de soluţiile propuse de Google, care „nu fac altceva decât să reducă şi mai mult concurenţa”.
Google este acuzat, printre altele, că îşi promovează propriile servicii în detrimentul altor motoare de căutare specializate, de exemplu în domeniul restaurantelor şi al geolocalizării.
Printre soluţiile propuse se află şi aceea potrivit căreia concurenţii Google vor trebui să câştige anumite licitaţii pentru a putea să apară mai bine plasaţi în pagina de rezultate generate de căutările online. Atunci când se lansează o căutare, „primele rezultate care vor apare vor rămâne rezervate serviciilor Google, iar următoarele nu vor fi ordonate în funcţie de pertinenţa lor, ci în funcţie de preţurile pe care operatorii de site-uri (concurente) vor fi dispuse să le plătească grupului Google”, se afirmă în comunicatul editorilor europeni.
„Când utilizatorii vor face click pe acele linkuri, această acţiune va aduce bani grupului Google şi va genera costuri pentru concurenţii săi”, au subliniat reclamanţii, sub acoperirea anonimatului.
În privinţa celorlalte probleme semnalate de Comisia Europeană, precum faptul că Google utilizează conţinuturi împrumutate de la concurenţii săi pentru a-şi alimenta propriile servicii, „acestea nu sunt absolut deloc tratate în noile propuneri”, a deplâns aceeaşi sursă.
Editorii de presă europeni regretă în plus faptul că părerea concurenţilor şi cea a reclamanţilor a fost cerută doar prin intermediul unui chestionar care „nu pune întrebările cruciale, ci pare că încearcă să obţină confirmarea ideilor preconcepute ale Comisiei”.
În consecinţă, editorii de presă europeni cer executivului european să refuze aceste angajamente şi „să publice Comunicarea obiecţiilor”, fapt care ar deschide calea spre o serie de sancţiuni financiare.