Cazurile de fraudare a fondurilor UE au scăzut anul trecut. Mai ales cele din domeniul agriculturii

Potrivit raportului anual al Comisiei privind „Protejarea intereselor financiare ale UE”, cazurile de fraudă care afectează bugetul UE au scăzut cu 35 la sută în 2011, arată site-ul ec.europa.eu.

În cadrul politicii de coeziune, în comparaţie cu 2010, s-au înregistrat cu 41 la sută mai puţine cazuri de suspiciune de fraudă, iar în domeniul agriculturii numărul cazurilor de fraudă raportate a scăzut cu 66 la sută.

Această scădere a ratei fraudelor constatată în 2011 se datorează atât unor măsuri mai ferme şi unor controale mai stricte aplicate la nivelul finanţării UE, cât şi unei serii de aspecte tehnice.

Încheierea unei perioade de programare în cadrul politicii de coeziune şi o metodă mai omogenă de raportare în cadrul noului sistem de control pentru agricultură au contribuit, de asemenea, la reducerea, faţă de anul 2010, a cazurilor de fraudă raportate.

În total, 295 de milioane de euro din fondurile UE au fost afectate de fraudă, respectiv 0,2 la sută din buget, sumă care trebuie recuperată în conformitate cu normele UE. În raportul său, Comisia subliniază necesitatea reducerii în continuare a cazurilor de fraudă care afectează bugetul UE şi formulează o serie de recomandări adresate statelor membre, care ar putea contribui la realizarea acestui obiectiv.

Comisarul pentru impozitare şi uniune vamală, audit şi antifraudă, Algirdas Šemeta, a declarat: „Diminuarea numărului de fraude care afectează bugetul UE arată că eforturile noastre hotărâte de a soluţiona această problemă încep să dea roade. Însă lupta nu s-a încheiat încă. Comisia îşi menţine politica de toleranţă zero în materie de fraudă, pentru ca nici măcar un singur cent din banii contribuabililor să nu intre în buzunarele autorilor fraudelor. Comisia va continua să ia toate măsurile necesare pentru a proteja bugetul UE, statele membre trebuind, la rândul lor, să depună eforturi mai susținute în acest sens”.

Recuperarea fondurilor UE care au făcut obiectul unor nereguli şi al unor fraude s-a îmbunătăţit, Comisia solicitând anul trecut restituirea a aproximativ două miliarde de euro sub formă de corecţii financiare şi recuperări. Statele membre au realizat, de asemenea, unele progrese în ceea ce priveşte recuperările de la beneficiarii finali, în special în domeniul asistenței pentru preaderare. În raportul său, Comisia îndeamnă statele membre care prezintă în continuare rate scăzute de recuperare să aducă îmbunătățirile necesare şi să pună sechestru pe activele beneficiarilor care nu rambursează sumele afectate de nereguli și fraude. Recenta propunere a Comisiei privind protejarea intereselor financiare ale UE prin măsuri de drept penal (IP/12/767) ar putea contribui în mod considerabil la recuperarea fondurilor, precum şi la descurajarea persoanelor care comit fraude.

În 2011, Comisia a prezentat peste douăsprezece propuneri legislative sau noi iniţiative care vizau îmbunătăţirea luptei împotriva fraudelor care afectează fondurile UE.

În conformitate cu articolul 325 din tratat, Comisia întocmeşte Raportul anual privind protejarea intereselor financiare ale UE pentru a prezenta măsurile adoptate în vederea combaterii fraudelor care afectează fondurile UE. Prin detaliile pe care le conţine cu privire la rata cazurilor de fraudă suspectate sau confirmate, raportate de statele membre pentru întregul buget al UE (şi anume atât la nivelul veniturilor, cât şi al cheltuielilor), raportul contribuie, de asemenea, la determinarea domeniilor care sunt cel mai mult expuse riscurilor, permiţând astfel orientarea acţiunilor care trebuie întreprinse atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional.

În afara datelor privind cazurile de fraudă şi neregulile raportate, sumele recuperate și nivelurile de raportare din statele membre, Comisia selectează, de asemenea, în fiecare an, un domeniu în vederea efectuării unei analize aprofundate. Anul acesta, raportul se concentrează asupra politicii de coeziune. Se constată îmbunătățiri la nivelul sistemelor de control financiar şi de gestionare a riscurilor, de exemplu în ceea ce privește dispoziţiile legale şi orientările, procedurile administrative şi cooperarea dintre autorităţile naţionale în acest domeniu. Cu toate acestea, statele membre trebuie să îmbunătăţească metodele de monitorizare a rezultatelor anchetelor administrative şi penale, inclusiv recuperarea fondurilor de coeziune de la beneficiarul final.