‘Abonamentul lunar cu 62 de călătorii a fost introdus în anul 2010 şi a devenit, în timp, cel mai căutat şi apreciat titlu de călătorie de către publicul călător – circa 35% din totalul călătoriilor şi din totalul încasărilor – faţă de abonamentul cu număr nelimitat, mai scump cu aproximativ 15%, care avea pondere de circa 3% în totalul călătoriilor şi în totalul încasărilor. În pofida faptului că a suportat cele mai mari procente de majorare cu ocazia ajustărilor din anii 2011 (cca 30%) şi 2012 (cca 43%), faţă de abonamentul cu număr nelimitat de călătorii (0%, respectiv 20%), abonamentul cu 62 de călătorii era un titlu de călătorie adecvat şi convenabil pentru ‘călătorii fideli’ ai metroului care, în general, folosesc metroul pentru a merge la şi de la serviciu, adică două călătorii pe zi şi 44 pe lună, restul fiind disponibile pentru deplasările suplimentare şi pentru cele de la sfârşitul săptămânii’, se arată în raportul de audit ‘Performanţa activităţii specifice desfăşurată de societatea comercială de transport cu Metroul Bucureşti – Metrorex SA în perioada 2010 – 2015’.
Conform documentului, avantajul pentru călători era că preţul plătit reflecta mai fidel numărul de călătorii efectuate, adică prestaţia efectivă pe care Metrorex o făcea pentru aceştia, iar dezavantajul pentru Metrorex era că acest tip de abonament era, în practică, o cartelă cu 62 de călătorii, putând fi utilizat pentru validarea intrării succesive a mai multor persoane, altele decât titularul, fără temporizarea de 15 minute specifică abonamentului nelimitat.
‘Eliminarea abonamentului de 62 de călătorii nu numai că nu a fost precedată de o analiză de impact, inclusiv mediatică, de un sondaj de opinie etc, dar a fost fundamentată printr-un argument care nu are suficientă susţinere reală şi nici logică şi care, ajuns în spaţiu public prin comunicatele de presă ale Metrorex şi ale Ministerului Transporturilor, au produs reacţii generale de dezaprobare din partea cetăţenilor, reflectate intens în sesizările transmise de aceştia şi în mass-media’, afirmă Curtea de Conturi.
În opinia instituţiei, Metrorex a eliminat astfel posibilitatea prin care călătorul, pentru deplasările cotidiene la şi de la serviciu, să achite un preţ mai apropiat de prestaţiile efective de care are nevoie şi pe care le primeşte, adică de numărul de călătorii efectuate, impunând abonamentul cu numărul nelimitat de călătorii, ca fiind singurul existent, dar de care puţini au nevoie cu adevărat.
‘În acest mod, Metrorex a implementat o soluţie favorabilă creşterii mai accentuate a veniturilor (rezultat pe care îl invocă în prezent), dar care conţine şi o componentă mai puţin etică – şi care ar fi fost de preferat să fie evitată – în sensul că pretinde şi primeşte (prin eliminarea opţiunii) contravaloarea unor călătorii/prestaţii potenţial disponibile în abonamentul nelimitat, dar de care călătorii nu au nevoie, nu le efectuează, dar le plătesc”, mai spune Curtea de Conturi.
Curtea de Conturi a analizat şi modul în care Metrorex a introduc automatele de vânzare a cartelelor (AVC) din staţii.
Automatele au fost introduse în anul 2011, în 37 de staţii de metrou, la această dată fiind funcţionale 34 din totalul de 37 existente – toate fiind ieşite din garanţie din august 2014 şi rămase fără mentenanţă asigurată – ca urmare a unor disfuncţionalităţi intervenite la nivelul Metrorex cu privire la declanşarea şi finalizarea demersurilor pentru atribuirea contractului, demersuri începute în anul 2014 şi nefinalizate nici în prezent.
‘Introducerea AVC nu a fost însoţită de o campanie susţinută de informare şi de popularizare şi nici de un program intern de integrare optimă a acestora în sistemul de comercializare a titlurilor de călătorie şi de redistribuire a personalului – în prezent AVC dublând nejustificat, în unele locuri, ghişeele şi punctele cu personal unde sunt vândute titluri de călătorie’, se menţionează în documentul Curţii de Conturi.
În plus, la situaţia respectivă a condus şi faptul că actualele automate nu dau rest şi că, începând cu luna martie 2015, a fost sistată posibilitatea plăţii cu cardul bancar, urmare a expirării contractului subsecvent pentru ‘servicii aferente introducerii sistemului de plată prin POS (…)’.
În aceste condiţii, Metrorex şi-a propus să realizeze un proiect care prevede montarea instalaţiilor moderne de taxare automată, generalizarea cardului contactless, introducerea porţilor batante de acces în locul sistemului cu tripod etc şi, în paralel, montarea de AVC în fiecare capăt de staţie şi modernizarea celor existente, astfel încât acestea vor putea emite cartele magnetice, vor reîncărca carduri contactless şi vor da rest în bancnote şi monede. Astfel, Metrorex va monta 165 de AVC noi şi 37 modernizate.
Numărul titlurilor de călătorie comercializate prin automate a reprezentat circa 2% din numărul total, iar valoarea lor s-a ridicat la aproximativ 3-4%, în condiţiile în care ponderea AVC în totalul punctelor de vânzare se apropie de 42%.