CCR a dat avizul Parlamentului. Urmează votul pentru suspendarea lui Băsescu

Curtea Constituţională a constatat, vineri, că Traian Băsescu nu şi-a exercitat cu maximă eficienţă şi exigenţă funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate, avizul Curţii urmând să fie transmis Parlamentului.

În orice caz, exercitarea de către Preşedinte a unui rol activ în viaţa politică şi socială a ţării nu poate fi caracterizată ca un comportament contrar Constituţiei.

Astfel cum a statuat Curtea Constituţională prin Avizul consultativ nr. 1 din 5 aprilie 2007, din aceste prevederi constituţionale rezultă că Preşedintele României „are atribuţii importante în procesul de constituire a Guvernului şi a altor autorităţi publice, în procesul legislativ, în domeniul politicii externe, în domeniul apărării naţionale, în garantarea independenţei justiţiei”.

Totodată, potrivit art.80 alin.(1) din Constituţie, Preşedintele României este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării, iar potrivit alin.(2) al aceluiaşi articol, are rolul de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice şi exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. Prerogativele constituţionale ca şi legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul întregii ţări îi impun Preşedintelui României să aibă un rol activ, prezenţa lui în viaţa politică neputând fi rezumată la un exerciţiu simbolic şi protocolar. Funcţiile de garanţie şi de veghe consacrate în art.80 alin.(1) din Constituţie implică prin definiţie observarea atentă a existenţei şi funcţionării statului, supravegherea vigilentă a modului în care acţionează actorii vieţii publice – autorităţile publice, organizaţiile legitimate de Constituţie, societatea civilă – şi a respectării principiilor şi normelor stabilite prin Constituţie, apărarea valorilor consacrate în Legea fundamentală.

De asemenea, prin acelaşi act, Curtea a constatat că Preşedintele României poate, în virtutea prerogativelor şi a legitimităţii sale, să exprime opinii şi opţiuni politice, să formuleze observaţii şi critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi a exponenţilor acestora, să propună reforme sau măsuri pe care le apreciază dezirabile interesului naţional.

Opiniile, observaţiile, preferinţele sau cererile Preşedintelui nu au însă un caracter decizional şi nu produc efecte juridice, autorităţile publice rămânând exclusiv responsabile pentru însuşirea acestora ca şi pentru ignorarea lor.

CCR: Despre măsurile privind salariile şi pensiile, care aparţin Guvernului – simple afirmaţii

CCR a reţinut că motivele invocate de autorii cererii de suspendare a preşedintelui privind încălcarea de şeful statului a unor drepturi fundamentale, cum sunt dreptul la muncă şi dreptul la pensie, nu se pot constitui în elemente ce conduc la atingerea substanţei acestor drepturi fundamentale.

În acest sens, Curtea Constituţională (CC) constată că măsurile legislative referitoare la diminuarea salariilor şi a pensiilor au fost adoptate de către Guvern, prin asumarea răspunderii, notează Curtea în avizul său privind suspendarea din funcţie a preşedintelui.

În ceea ce priveşte declaraţiile lui Traian Băsescu referitoare la comunitatea romă şi sancţionarea acestuia de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, rămâne ca Parlamentul să decidă, pe baza datelor şi a informaţiilor care-i vor fi prezentate cu ocazia dezbaterilor, asupra existenţei şi gravităţii acestor fapte.

Cu privire la celelate declaraţii ale preşedintelui României, Curtea constată că acestea sunt simple afirmaţii, fără să constituie acte sau fapte care să conducă la încălcări grave ale Constituţiei. Astfel, manifestările Preşedintelui, la care se referă autorii propunerii de suspendare, pot fi caracterizate ca opinii.

În acest sens, sunt şi considerentele Deciziei CC numărul 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, în care se statuau următoarele: „Curtea constată că opiniile, judecăţile de valoare sau afirmaţiile titularului unui mandat de demnitate publică – aşa cum este Preşedintele României, autoritate publică unipersonală, ori cum este conducătorul unei autorităţi publice -, referitoare la alte autorităţi publice, rămân în cadrul limitelor libertăţii de exprimare a opiniilor politice, cu îngrădirile prevăzute de art. 30 alin. (6) şi (7) din Constituţie”.

Curtea Constituţională apreciază că faptul că preşedintele, prin comportamentul său politic, şi-a asumat public iniţiativa luării unor măsuri economico-sociale, înainte să fie adoptate de Guvern, poate fi reţinut ca o încercare de a diminua rolul premierului.

„Faptul că preşedintele României, prin comportamentul său politic, şi-a asumat public iniţiativa unor măsuri economico-sociale, înainte ca acestea să fie adoptate de către Guvern, prin asumarea răspunderii, poate fi reţinut ca o încercare de a diminua rolul şi atribuţiile primului ministru”, se arată în avizul Curţii.

„De aceea, această atitudine imputată domnului Traian Băsescu nu poate fi încadrată în conceptul «opinii şi opţiuni politice». astfel cum acesta a fost stabilit de Curtea Constituţională prin avizul consultativ nr. 1 din 5 aprilie 2007, potrivit căruia preşedintele României poate, în virtutea prerogativelor şi a legitimităţii sale, să exprime, să formuleze observaţii şi critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi exponenţilor acestora”, mai arată Curtea Constituţională.

CCR: Nu se poate reţine încălcarea prevederilor referitoare la independenţa justiţiei

Curtea Constituţională precizează că nu se poate reţine încălcarea de către preşedinte a prevederilor constituţionale referitoare la independenţa justiţiei, declaraţiile critice formulate de acesta nefiind de natură să determine magistraţii să nu-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale.

În legătură cu acuzaţiile din cererea de suspendarea privind încălcarea în mod repetat de către preşedinte a principiului separaţiei puterilor în stat şi a independenţei justiţiei, Curtea Constituţională reţine că declaraţiile în acest sens invocate în document „nu au produs efecte juridice, neavând un caracter decizional”.

„De aceea, nu se poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la independenţa justiţiei, declaraţiile critice formulate nefiind de natură să determine pe magistraţi să nu-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale”, se arată în avizul Curţii.

Plenul Parlamentului se reuneşte la ora 17 pentru a dezbate şi vota cererea USL de revocare din funcţie a lui Băsescu. Dacă votul pentru suspendarea din funcţie a Preşedintelui trece, urmează referendumul prin care românii vor decide dacă Traian Băsescu rămâne sau nu preşedinte. Preşedintele poate fi revocat dacă va fi votat de jumătate plus unu dintre cei care se prezintă la urne, şi nu din cei cu drept de vot. Modificarea a fost făcută aseară de către Guvern printr-o ordonanţă de urgenţă.

Citeşte şi Ce se întâmplă după suspendarea lui Băsescu