CCR a decis că impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu e neconstituţională

În ședința din data de 19 decembrie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile articolului 101 din Codul fiscal sunt neconstituționale.

Întâi, să înţelegem contextul:

Pensiile de serviciu civile sunt formate dintr-o cotă plătită din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) şi dintr-o cotă plătită din Bugetul de Stat.

Cota din pensie plătită din BASS e partea din pensie cuvenită beneficiarului strict în funcţie de contribuţia virată la sistemul asigurărilor sociale, pe parcursul carierei sale şi reprezintă pensia pentru limită de vârstă.

Cota din pensie plătită din Bugetul de Stat reprezintă diferenţa dintre pensia stabilită prin legi speciale şi pensia cuvenită strict în funcţie de principiul contributivităţii (cea plătită din BASS).

Pensiile de serviciu sunt plătite integral de la Bugetul de Stat pentru beneficiarii care nu au încă vârsta standard de pensionare. Concret, pensia de serviciu a românilor care nu îndeplinesc condiţiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă se suportă doar din Bugetul de Stat până la împlinirea vârstei standard de pensionare. Din acel moment, partea de pensie stabilită funcţie de cât a contribuit fiecare beneficiar e plătită din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, iar diferenţa până la nivelul pensiei de serviciu, care a fost stabilită prin legi speciale, e plătită din Bugetul de Stat, au răspuns pentru Economica.net oficialii CNPP la o solicitare mai veche despre subiect.

Legea 282 din 2023 a adus modificări semnificative legilor prin care sunt reglementate pensiile de serviciu civile şi militare. Una dintre principalele modificări aduse de actul normativ amintit anterior e introducerea impozitării progresive pentru pensiile de serviciu.

Ce spune acum articolul 101 din Codul fiscal:

Începând cu 1 ianuarie 2024, forma modificată a articolului 101 prin Legea nr. 282/2023 spune că:

(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuării plăţii pensiei, de a-l reţine şi de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reţinut este impozit final.

(2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel:

a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;

b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile literei a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;

(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;

(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(3) Determinarea câştigului salarial mediu net prevăzut în prezentul articol se stabileşte prin deducerea din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) şi a impozitului pe venit.

Acestea sunt cele mai importante prevederi ale articolului 101 din Codul fiscal cu relevanţă pentru decizia CCR de joi. Celelalte alineate ale articolului 101 pot fi consultate în Codul fiscal.

Ce a decis CCR joi, 19 decembrie, cu privire la impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu

CCR a constatat că, în ceea ce privește modalitatea de calcul a impozitului care se bazează pe partea contributivă și pe partea necontributivă a pensiilor, precum și pe doi indicatori variabili – câștigul mediu salarial brut și câștigul mediu salarial net -, textul nu precizează concret modalitatea de calcul a părții contributive, respectiv perioada la care se raportează partea contributivă a venitului din pensii, ceea ce determină încălcarea prevederilor articolului 1 alineatul (5) din Constituție.

Curtea Constituţională a reținut că raportarea la aceiași indicatori variabili se menține și în cazul pensiilor care au doar componentă necontributivă, respectiv pensiile militare.

Din moment ce indicatorii folosiți în formula de calcul nu sunt constanți, iar valoarea lor se stabilește anual, odată cu adoptarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv, textul de lege criticat creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuție și să fie supusă unei recalculări anuale, prin raportare la fiecare nou nivel al câştigului salarial mediu brut și al câștigului salarial mediu net, ceea ce încalcă dispozițiile aricolului 1 alineatele (3) și (5), precum și ale articolului 15 alineatul (2) din Legea fundamentală.

CCR a observat că legiuitorul are dreptul de a reglementa formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului, astfel cum rezultă din prevederile Legii fundamentale, însă acest drept este supus cerințelor constituționale referitoare la principiul legalității și securității raporturilor juridice fiscale, în componenta privind calitatea normelor.

CCR a decis că, în aceste condiții, rămân aplicabile dispozițiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil.

Decizia este definitivă și general obligatorie.