CCR analizează mai multe sesizări formulate de ÎCCJ şi PNL privind modificările aduse Legilor Justiţiei

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de plen se află obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (formulată de 56 de deputaţi PNL), obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (formulată de 52 de deputaţi PNL), precum şi obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (formulată de ÎCCJ).

Pe 23 ianuarie, Plenul CCR a adoptat cu unanimitate de voturi obiecţiile de neconstituţionalitate privind patru puncte din articolul I al Legii privind organizarea judiciară. Totodată, s-au respins, cu majoritate de voturi, obiecţiile referitoare la celelalte dispoziţii ale actului normativ.

‘În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de un număr de 29 de senatori aparţinând grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite şi a constatat că dispoziţiile art. I pct. 2, 4, 29 şi 61 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituţionale. Cu majoritate de voturi, a respins obiecţia de neconstituţionalitate formulată de aceiaşi autori şi a constatat că celelalte dispoziţii ale Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituţionale în raport de criticile formulate’, se preciza într-un comunicat al CCR.

Tot pe 23 ianuarie, Curtea a amânat, pentru 30 ianuarie, pronunţarea unei soluţii asupra obiecţiilor de neconstituţionalitate formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Partidul Naţional Liberal cu privire la modificările aduse Legilor 303 şi 317.

ÎCCJ a anunţat pe 21 decembrie 2017 că a decis să sesizeze CCR în legătură cu neconstituţionalitatea a 12 articole modificate de Parlament din Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor.

În sesizare se arată, printre altele, că modificările aduse în legătură cu răspunderea materială a magistraţilor încalcă Constituţia şi reglementări internaţionale, deoarece au un conţinut ‘neclar’ şi ‘confuz’, nu corespund cerinţelor de previzibilitate şi vor ridica în practică probleme de interpretare.

În opinia Curţii supreme, sub un alt aspect, se constată că sintagmele cuprinse în alin. (3) al propunerii referitoare la ‘înfăptuirea actului de justiţie’ şi ‘se determină o desfăşurare greşită a unei proceduri judiciare’ nu corespund cerinţelor de previzibilitate şi claritate a legii, deoarece ambele sunt vagi şi generale şi vor ridica în practică probleme de interpretare, încălcând astfel, dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie.

În plus, alin. (8) al art. 96 din proiect ridică probleme de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte art. 1 alin. (5) din Constituţia României, deoarece prevede că acţiunea în regres se exercită împotriva judecătorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară, competenţa de judecată revenind Curţii de Apel Bucureşti, dispoziţiile Codului de procedură civilă fiind pe deplin aplicabile.

În aceeaşi zi, PNL a anunţat că a contestat la CCR modificările aduse legii privind statutul magistraţilor.

‘Prin această sesizare arătăm dezastrul în materie de legiferare pe care îl face coaliţia majoritară PSD-ALDE. (…) În mod evident, sunt încălcări care ţin de autonomia de reglementare a fiecărei Camere parlamentare în parte; de asemenea, avem argumente în privinţa încălcării principiului bicameralismului, cât şi alte chestiuni care ţin de procedură. Există însă şi motive intrinseci pe care le-am invocat, care ţin de conţinutul legii, printre care încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat şi cel care vizează independenţa judecătorilor şi procurorilor’, explica atunci deputatul PNL Gabriel Andronache.

Pe 22 decembrie 2017, ÎCCJ a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu neconstituţionalitatea unor articole modificate de Parlament din alte două legi, respectiv Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

‘Eliminarea formei anterioare a alineatului (2) al art. 2, în conţinutul căruia sunt menţionate expres instanţele care funcţionează în cadrul sistemului naţional de justiţie, este de natură a atrage încălcarea prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituţie, care impun cerinţa ca instanţele judecătoreşti să fie stabilite de lege. Or, în condiţiile în care însăşi legea privind organizarea judiciară omite să stabilească, printr-o enumerare concretă, instanţele judecătoreşti care au atributul realizării justiţiei, obligaţia instituită de Constituţia României privitoare la stabilirea prin lege a instanţelor judecătoreşti rămâne nerealizată’, se arată în sesizarea privind Legea 304/2004.

Conform aceleiaşi surse, înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie reprezintă o măsură neconstituţională, contravenind prevederilor art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii.

Printre criticile aduse Legi 317/2004 se numără cea referitoare la modul de verificare a veridicităţii declaraţiilor date de membrii CSM.

‘Aceste dispoziţii sunt neconstituţionale, întrucât stabilirea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii ca organe abilitate să efectueze verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile date de judecătorii şi procurorii aleşi, încalcă principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat consacrat prin art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală şi al independenţei justiţiei stabilit în art. 124 alin. (3) din Constituţie’, se precizează în sesizare.

În aceeaşi zi, PNL a înregistrat la CCR o sesizare referitoare la vicii de neconstituţionalitate ale legii de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

‘Există amendamente certe care sunt adoptate cu încălcarea prevederilor constituţionale şi a unor angajamente europene ale României în privinţa acestei legi. Am identificat critici de neconstituţionalitate care ţin de procedură. A fost încălcat principiul autonomiei parlamentare. Ne-am trezit în situaţia în care o comisie specială, în loc să fie sesizată de Birourile permanente reunite ale Parlamentului, a fost sesizată atât pentru dezbatere în Cameră, cât şi pentru dezbatere în Senat doar de Birouri permanente individuale ale celor două Camere. (…) Am identificat, de asemenea, vicii de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte autonomia parlamentară şi încălcarea dreptului la iniţiativă legislativă’, declara senatorul liberal Iuliana Scântei.

Obiecţia de neconstituţionalitate privind modificarea Legii 317/2004 pentru funcţionarea CSM a fost depusă de liberali la CCR pe 27 decembrie 2017.

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, PNL a identificat vicii de neconstituţionalitate de natură a invalida proiectul de lege în ansamblul său, atât în raport cu modalitatea de adoptare a acestuia, cât şi în raport cu reglementări contrare Constituţiei, care fac referire la procedura de alegere a conducerii CSM.