Potrivit unui comunicat transmis Agerpres, CCR a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi a ale art. VII alin. (1) lit. a) din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.
Conform aceleiaşi surse, art. 69 alin. (5) din Legea nr.188/1999 prevede că ‘(5) Metodologia de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, după consultarea organizaţiilor sindicale ale funcţionarilor publici, reprezentative la nivel naţional’, iar în art. VII alin. (1) lit. a) din Legea nr.251/2006 se arată că ‘(1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, prin hotărâre a Guvernului, se aprobă: a) normele privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici’.
În urma deliberărilor, CCR a admis, cu unanimitate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 69 alin. (5) din Legea nr.188/1999, respingând totodată, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII alin. (1) lit. a) din Legea nr.251/2006.
‘În motivarea soluţiei de admitere, Curtea a reţinut că soluţia legislativă cuprinsă în art. 69 alin. (5) din Legea nr.188/1999, referitoare la aprobarea prin hotărâre a Guvernului a metodologiei de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, este neconstituţională, deoarece, în esenţa sa, evaluarea activităţii şi a conduitei unui funcţionar public ţine de statutul acestuia şi, prin urmare, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, prin lege organică. Mai mult, prin reglementarea aspectelor esenţiale ale evaluării, prin hotărâre de Guvern, sunt încălcate şi dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat (prin delegarea unei atribuţii ce aparţine în exclusivitate legiuitorului, către Guvern), precum şi ale art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la previzibilitatea şi accesibilitatea legii’, se precizează în comunicat.
Decizia este definitivă şi general obligatorie, urmând să fie comunicată Parlamentului, Guvernului şi instanţei judecătoreşti care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Tribunalului Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.