‘Am amânat pentru examinarea mai adâncă a problematicii şi pentru a da o decizie care să fie şi în consonanţă, nu în sensul soluţiei finale admitere sau respingere, cu analiza pe care am făcut-o acolo cu privire la retroactivitate, cu privire la impreviziune, dacă se aplică şi aici sau nu’, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, după şedinţa Curţii din 18 ianuarie.
Întrebat de jurnalişti dacă a mai cerut de la instanţe dosare sau alte precizări, el a negat. ‘Nu am mai cerut nimic, doar simţim nevoia unei aprofundări a motivelor pentru care vom da o soluţie sau alta’, a menţionat Dorneanu.
Potrivit acestuia, motivarea deciziei CCR referitoare la darea în plată a fost pusă pe site. ‘Au văzut-o apărătorii celor în cauză cu mare operativitate şi nu au mai cerut termen, după cum aţi văzut şi apare curând şi în Monitorul Oficial’, a adăugat Dorneanu.
Guvernul Cioloş a contestat anul trecut la CCR proiectul de lege adoptat de Parlament referitor la conversia creditelor în franci elveţieni la cursul de la data acordării.
Dacian Cioloş, premier la acea dată, preciza că Guvernul a atacat legea la CCR pentru clarificări, nu pentru că este împotriva ei.
‘Vreau să precizez din start că Guvernul a dat un punct de vedere pozitiv cu anumite amendamente. De ce amendamente? Pentru că, din punctul nostru de vedere, este important ca această lege să-i vizeze pe cei cărora le e pus în pericol venitul lunar din cauza ratelor la bancă în urma modului cum au evoluat aceste credite. Faptul că am trimis la CCR această lege nu este pentru că suntem împotriva ei. Sunt acolo câteva elemente, aşa cum a fost ea votată în Parlament – pentru că, din păcate, Parlamentul nu a luat în considerare amendamentele pe care le-am propus – care, din punctul nostru de vedere, ar fi făcut-o aplicabilă şi dacă nu clarificăm constituţionalitatea acum, înainte de a intra ea în vigoare, există riscul ca ea să producă efecte şi peste câteva luni altcineva să o atace, o bancă sau… Oricine altcineva poate să o atace şi va crea mai multe probleme celor care aşteaptă să li se rezolve problemele’, declara Cioloş.
Proiectul de lege privind conversia creditelor în franci elveţieni a fost adoptat de plenul Camerei Deputaţilor pe 18 octombrie 2016.
Potrivit actului normativ, creditele în franci elveţieni se convertesc în lei la cursul de la data încheierii contractului. Conversia se realizează prin act adiţional. Costurile creditului convertit în lei vor fi negociate cu consumatorul, respectându-se principiul bunei credinţe şi diligenţele profesionale, astfel încât obligaţiile de plată să nu fie mai împovărătoare pentru consumator.
La cererea consumatorilor, băncile care au procedat la conversia creditelor în franci elveţieni pot să revină la contractul în franci elveţieni şi vor efectua conversia în condiţiile prezentei legi, iar sumele pe care creditorul le-ar fi încasat în plus de la împrumutat în perioada scursă de la data efectuării conversiei din franci elveţieni în lei sau euro, conform ofertei băncii, până la data încheierii noului act adiţional pentru conversie efectuată se calculează conform contractului de credit.