CCR ar urma să se pronunţe pe proiectul de lege care modifică Statutul funcţionarilor publici

Guvernul a sesizat, pe 11 iulie, Curtea Constituţională a României cu privire la proiectul de lege pentru modificarea Legii 188/1999, adoptat de Parlament în 22 iunie. Guvernul a cerut CCR exercitarea controlului de constituţionalitate asupra amendamentelor aduse acestei legi, adoptate în plenul Camerei Deputaţilor în calitate de cameră decizională, având mai multe obiecţii.

‘Unul dintre amendamentele adoptate la acest proiect de lege vizează reglementarea acordării, pentru personalul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, inclusiv demnitarii, a unui spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50%, aplicat salariului de bază lunar, care face parte din acesta şi care constituie bază de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază’, arăta Guvernul.

Referitor la aceste prevederi, Executivul consideră că, începând cu anul 2011, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi prin legile de salarizare elaborate în baza prevederilor acestei legi.

‘Potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) din lege, drepturile salariale ale personalului bugetar sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare. Nici Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi nici legea anuală de salarizare nu reglementează posibilitatea acordării sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50% pentru personalul ANFP, constituind, aşadar, un drept salarial nou’, spune Guvernul.

Acordarea unui astfel de spor de risc ar avea, după calculele Executivului, un impact bugetar de circa 1,89 milioane de lei în plus faţă de cheltuielile de personal aprobate în bugetul instituţiei pentru anul 2016.

‘Introducerea unei astfel de reglementări are şi o componentă discriminatorie faţă de personalul celorlalte instituţii şi autorităţi publice şi poate crea premisele unor solicitări similare din partea acestora, precum şi acţiuni în instanţă din partea funcţionarilor publici, pentru acordarea acestui spor. În acest sens, potrivit calculelor Executivului, acordarea unui astfel de spor pentru întreg personalul încadrat în funcţii publice ar genera un impact bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de lei, anual’, mai afirmă Executivul.

De asemenea, Guvernul consideră nejustificată necesitatea acordării unei astfel de majorări salariale pentru întreg personalul ANFP, în condiţiile în care nu este definită activitatea specifică ce presupune acordarea unor drepturi salariale suplimentare.

Executivul mai spune că în modificările adoptate de Parlament nu se indică sursa de finanţare şi, potrivit articolului 138, alineatul 5 din Constituţie, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. ‘În acelaşi sens, art. 15 din Legea 500/ 2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, dispune ca ‘în cazul în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/ măsuri/ politici a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va întocmi o fişă financiară”, arată Guvernul.

Această fişă, menţiona Executivul, trebuie să conţină impactul asupra bugetului general consolidat, ţinând cont de: schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru anul curent şi următorii patru ani, estimări privind eşalonarea creditelor bugetare şi a creditelor de angajament, în cazul acţiunilor anuale şi multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor şi măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influenţa deficitul bugetar.

‘Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul României. Mai mult decât atât, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar şi, posibil, depăşirea ţintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecinţa încălcării Tratatului de la Maastricht’, mai arăta Executivul.