CCR dezbate sesizările în legătură cu votul în cazul ridicării imunităţii lui Dan Şova

În 26 martie, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR cu o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă ÎCCJ şi CSM şi Parlament cu privire la omisiunea Camerei şi Senatului de a pune în acord dispoziţiile legale cu Constituţia în ceea ce priveşte majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviinţare a cererilor de reţinere sau arestare a unui parlamentar.

Şeful statului considera că atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan Şova a condus la un blocaj instituţional prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie.

‘Aplicarea diferită a normelor legale şi regulamentare referitoare la majoritatea necesară încuviinţării acestor cereri a creat un statut juridic diferenţiat între deputaţi şi senatori, fapt ce contravine prevederilor art. 69-72 coroborate cu cele ale art. 65 alin. (2) lit. j) şi ale art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituţie, republicată, ce consacră un statut nediferenţiat deputaţilor faţă de senatori. În mod concret, în timp ce la Camera Deputaţilor, asupra cererilor de încuviinţare a reţinerii şi/sau arestării preventive a unor deputaţi s-a hotărât, potrivit art. 195 alin. (8) din Regulament, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, la Senat, asupra cererilor de încuviinţare a reţinerii şi/sau arestării preventive a unor senatori s-a hotărât, potrivit art. 173 din Regulamentul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor. În acest mod, una dintre cererile menţionate a fost respinsă de Senat, pe motiv că acestea nu au întrunit numărul de voturi necesare adoptării’, preciza Iohannis.

În acelaşi caz, la CCR a fost depusă şi o sesizare din partea PNL.

‘Solicităm să se constate neconstituţionalitatea art. 173 din Regulamentul Senatului, în care se prevede că Senatul decide cu votul secret al majorităţii membrilor săi. Solicităm CCR să constate neconstituţionalitatea deciziei Senatului privitor la rezultatul votului în cazul Şova şi să decidă că s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru aprobarea cererii, stabilit în conformitate cu articolul 2 din Constituţie, care stipulează că hotărârile se aprobă cu majoritatea deputaţilor sau senatorilor prezenţi’, declara, în martie, Ludovic Orban.

Ulterior sesizării PNL, pe 7 aprilie, plenul Camerei Deputaţilor şi Senatului a decis cu 292 de voturi pentru şi un vot împotrivă că urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a unui parlamentar pot fi aprobate cu votul majorităţii deputaţilor sau senatorilor prezenţi la şedinţă.

Pe 30 martie, la CCR a fost depusă şi sesizarea preşedintelui CSM, Marius Tudose, privind soluţionarea posibilului conflict juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi puterea legislativă în cazul lui Dan Şova.

‘Preşedintele CSM solicită Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict de natură juridică constituţională între menţionatele autorităţi publice, în măsură să împiedice autoritatea judecătorească să-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale şi legale cu care a fost învestită, în vederea restabilirii ordinii constituţionale care trebuie să existe între autorităţile publice prevăzute în Titlul III din Constituţia României’, preciza CSM.

Marius Tudose arăta că Senatul, chiar şi în condiţiile în care avea norme diferite în propriul Regulament, era obligat să interpreteze corect şi conjugat toate dispoziţiile care reglementau problema majorităţii necesare pentru luarea hotărârii privind cererea de încuviinţare a reţinerii şi arestării unui membru al acestei Camere, prin prisma ierarhiei normelor legale şi a principiului priorităţii normelor cu forţă juridică superioară, care, în acest caz, sunt chiar dispoziţiile constituţionale.

‘Dacă ar fi interpretat corect normele aplicabile în cazul concret asupra căruia trebuia să se pronunţe, Senatul ar fi trebuit să constate că în cazul lui Dan Şova s-a exprimat în favoarea încuviinţării reţinerii şi arestării acestuia un număr de voturi mai mare decât cel impus de actul normativ cu cea mai mare forţă juridică’, se mai arăta în sesizare.

Marius Tudose a cerut CCR dispunerea măsurilor pe care le va socoti necesare şi utile pentru restabilirea ordinii constituţionale şi a echilibrului care trebuie să existe între autorităţile statului şi, în concret, a măsurilor pe care trebuie să le adopte Senatul astfel încât orice cerere transmisă de ministrul Justiţiei de încuviinţare a reţinerii şi arestării unui membru al acestei Camere să fie soluţionată cu respectarea dispoziţiilor constituţionale.