CCR discută sesizarea pe legea prin care parlamentarii pot avea calitatea de comerciant persoană fizică

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de plen se află obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, obiecţie formulată de preşedintele României.

Pe 18 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 161/2003.

Legea transmisă la promulgare pe 30 decembrie are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 161/2003 în sensul eliminării incompatibilităţii funcţiilor de deputat, senator, membru al Guvernului, prefect, subprefect, primar, viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean cu calitatea de comerciant persoană fizică.

‘Prin modul în care a fost adoptată, dar şi prin conţinutul normativ, Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei este neconstituţională întrucât încalcă prevederile art. 1 alin. (3), ale art. 11 alin. (1), ale art. 65 alin. (2) lit. j), ale art. 75 alin. (1) şi alin. (5) raportat la art. 105 alin. (2) şi ale art. 148 alin. (4) din Constituţie’, arăta şeful statului în sesizarea adresată CCR.

Preşedintele Iohannis invoca motive de neconstituţionalitate extrinsecă. Astfel, el afirma că prin articolul unic pct. 1 din legea dedusă controlului de constituţionalitate se abrogă dispoziţiile art. 82 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 161/2003, ce instituie incompatibilitatea între calitatea de deputat şi senator şi calitatea de comerciant persoană fizică.

Şeful statului sublinia că, având în vedere că se reglementează într-o materie ce ţine de statutul deputaţilor şi al senatorilor, această prevedere ar fi trebuit adoptată în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului. El indica faptul că legea a fost respinsă de Senat, iar apoi a fost adoptată de Camera Deputaţilor, precizând că astfel a fost încălcată Legea fundamentală.

El arăta şi că prin articolul unic punctul 2 din această lege se abrogă dispoziţiile ce instituie incompatibilitatea dintre funcţia de membru al Guvernului şi calitatea de comerciant persoană fizică. Şeful statului susţine că pentru această prevedere Senatul ar fi trebuit să fie Cameră decizională.

‘În conformitate cu prevederile art. 75 alin. (5) din Constituţie, pentru prevederile art. unic pct. 2 din legea supusă controlului constituţional Camera Deputaţilor ar fi trebuit să retrimită legea Senatului, care ar fi urmat să decidă definitiv’, spune Iohannis.

De asemenea, şeful statului invocă motive de neconstituţionalitate intrinsecă.

‘Prin eliminarea incompatibilităţii unor funcţii sau demnităţi publice cu calitatea de comerciant persoană fizică, legea dedusă controlului de constituţionalitate – diminuează standardele de integritate, aducând atingere statului de drept consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituţie’, susţine preşedintele Iohannis.

Klaus Iohannis arată că, în ceea ce priveşte incompatibilităţile stabilite prin Legea nr. 161/2003, CCR a statuat că acestea au rolul de a asigura îndeplinirea cu neutralitate a mandatului de către persoane care exercită o funcţie publică de autoritate, în deplină concordanţă cu principiile imparţialităţii, integrităţii şi transparenţei, precizând că incompatibilităţile nu constituie o restrângere a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi, ci o garanţie de natură să confere o autoritate morală de necontestat persoanelor care exercită anumite mandate.

El mai indică faptul că în privinţa incompatibilităţii dintre parlamentari şi calitatea de comerciant persoană fizică, CCR a reţinut că art. 82 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 161/2003 şi art. 16 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 96/2006 sunt norme clare, previzibile, stabilind precis conduita senatorilor/ deputaţilor, astfel încât starea de incompatibilitate să poată fi evitată, iar scopul legii de asigurare a imparţialităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi de protejare a interesului social să fie atins şi că încadrarea unei persoane fizice ce desfăşoară o activitate economică autorizată ca fiind ‘comerciant’ constituie un aspect referitor la interpretarea şi aplicarea legii de către autorităţile publice cu atribuţii în acest domeniu, respectiv Agenţia Naţională de Integritate şi instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea contestaţiei împotriva raportului de evaluare întocmit de ANI.

În ceea ce priveşte incompatibilitatea funcţiei de primar, viceprimar, primar general, viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean cu anumite funcţii private, Iohannis arată că în jurisprudenţa constituţională s-a stabilit că aceasta nu este o condiţie de eligibilitate, iar înlăturarea ei depinde de voinţa celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calităţi incompatibile. Astfel, el afirmă că nu se poate îndeplini o funcţie publică care obligă la transparenţa modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice, dacă în acelaşi timp o persoană este angrenată şi în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcţii ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunităţii şi a principiilor care stau la baza statului de drept.

De asemenea, şeful statului consideră că pretinsa neclaritate a noţiunii de ‘comerciant’ – ca raţiune a intervenţiei legislative – nu poate fi primită şi vine în contradicţie chiar cu cele statuate de Curtea Constituţională.

El indică faptul că, potrivit CCR, a determina în concret dacă o persoană fizică desfăşurând o anumită activitate cu caracter lucrativ se încadrează sau nu în categoria ‘comercianţilor’, în vederea stabilirii existenţei stării de incompatibilitate dintre această calitate şi funcţia de viceprimar, constituie aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea legii de către autorităţile publice cu atribuţii în acest domeniu, respectiv Agenţia Naţională de Integritate şi instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea contestaţiei împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţie. ‘Prin eliminarea incompatibilităţii unor funcţii sau demnităţi publice cu calitatea de comerciant persoană fizică, legea dedusă controlului de constituţionalitate aduce atingere angajamentelor internaţionale în materie de integritate asumate de România, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 11 alin. (1) şi ale art. 148 alin. (4) din Constituţie’, mai arăta şeful statului.

Iohannis afirma că legea dedusă controlului aduce atingere obligaţiilor ce revin statului român potrivit Constituţiei, precum şi celor ce îi revin în calitate de membru al Uniunii Europene, ceea ce contravine şi dispoziţiilor Legii fundamentale.

‘Vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei este neconstituţională întrucât încalcă prevederile art. 1 alin. (3), art. 11 alin. (1), art. 65 alin. (2) lit. j), art. 75 alin. (1) şi alin. (5) raportat la art. 105 alin. (2), art. 147 alin. (4) şi art. 148 alin. (4) din Constituţie’, conchidea Iohannis.