CCR discută sesizarea preşedintelui Băsescu privind Legea referendumului
Preşedintele Traian Băsescu a sesizat Curtea în urmă cu aproximativ o lună, argumentând că legea modificată ar permite posibilitatea adoptării prin referendum a unor măsuri lipsite de legitimitate populară şi ar duce la nerespectarea dreptului poporului român de a exercita suveranitatea de stat pe calea directă a referendumului.
Şeful statului afirmă, în motivele sesizării, că pragul de participare la referendum de 30% din alegătorii înscrişi în liste contravine principiilor constituţionale, deoarece manifestarea democratică a suveranităţii poporului se asigură doar prin participarea majorităţii cetăţenilor la o consultare populară, adică 50% plus unu.
Preşedintele consideră că noua lege a referendumului contravine dispoziţiilor Constituţiei potrivit cărora drepturile şi libertăţile cetăţenilor reprezintă valori supreme, suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită inclusiv prin referendum, iar niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.
Preşedintele susţine că, prin noţiunea de ‘majoritate’, se înţelege numărul cel mai mare de cetăţeni dintr-o colectivitate, şi anume 50% plus unu, şi subliniază că legitimitatea unei decizii luate prin consultare populară este dată de prezenţa cât mai largă la vot.
‘Pentru aceleaşi raţiuni, în cadrul procedurii de consultare democratică a populaţiei, se aplică acelaşi principiu, însă majoritatea decidentă trebuie să se raporteze la un anumit nivel de reprezentativitate sub aspectul participării la vot pentru ca hotărârea finală să se bucure de legitimitatea necesară, iar un prag de participare de 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente nu poate să confere o asemenea legitimitate’, subliază Băsescu.
Şeful statului susţine că la referendumul pentru revizuirea Legii fundamentale este necesar un cvorum de adoptare de 50% plus unu, tocmai pentru a sublinia forţă juridică a Constituţiei, iar diminuarea pragului de participare la 30% va duce la o lipsă de legitimitate şi va genera o situaţie de instabilitate constituţională.
Potrivit acestuia, posibilitatea modificării Constituţiei sau a demiterii preşedintelui României prin referendum cu cvorum de 30% ‘ar însemna o gravă nesocotire a voinţei cetăţenilor prin al căror vot majoritar a fost adoptată Constituţia sau a fost ales preşedintele României’.
Traian Băsescu aminteşte că actuala Constituţie, adoptată în anul 1991, a fost revizuită în anul 2003 cu participarea la referendum a unei majorităţi de 50% plus unul din numărul cetăţenilor înscrişi în listele electorale permanente.
El mai reclamă că noua lege a referendumului face distincţii în ceea ce priveşte demiterea preşedintelui României ales din primul tur de scrutin, în al doilea tur de scrutin şi preşedintele interimar şi afirmă că prevederile constituţionale se aplică similar în toate cele trei cazuri, anume prin majoritate de 50% plus unu.
În 18 octombrie, primul-ministru Victor Ponta a declarat că aşteaptă decizia CCR referitoare la sesizarea preşedintelui Traian Băsescu privind neconstituţionalitatea modificărilor şi completărilor la Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
‘Noi trebuie să transmitem către Comisia de la Veneţia forma finală a modificărilor la Constituţie. Sunt convins că în perioada următoare, la un moment dat, se va strânge comisia şi va transmite această formă finală. E o chestiune de procedură şi nemaifiind graba că nu ne lasă să facem referendum prea repede. Aştept şi eu 23 octombrie să ne spună CCR dacă ceea ce a spus în iunie mai e valabil în octombrie. Poate că nu mai e. Eu nu aş fi aşa de surprins. Evident că după aceea ne strângem în comisie şi putem să transmitem către Comisia de la Veneţia modificările’, a afirmat Ponta.
Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, în data de 29 mai, a fost contestată la Curtea Constituţională în data de 4 iunie.
Prin Decizia nr. 334 din 26 iunie cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, Curtea Constituţională a constatat că prevederile legii ‘sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii’.
La data de 16 iulie, preşedintele Traian Băsescu a solicitat Parlamentului reexaminarea acestei legi, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţia României, în sensul respingerii acesteia de către Parlament întrucât noua variantă de reglementare a cvorumului de participare la referendum, aleasă de legiuitor, nu asigură o reprezentativitate suficientă de natură a conferi deciziei adoptate forţa care să reflecte voinţa şi suveranitatea poporului.
În urma reexaminării, la data de 10 septembrie, Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a respins argumentele invocate în cererea de reexaminare şi a adoptat Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, pe care, în data de 12 septembrie, Parlamentul a retransmis-o preşedintelui României, în vederea promulgării.