CCR: Legea ce dezincriminează evaziunea sub un milion de euro – constituţională

Este vorba despre Legea privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale, adoptată în luna decembrie 2023 de Camera Deputaţilor.

„În şedinţa din data de 19 martie 2024, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi de deputaţi neafiliaţi şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.6 [cu referire la art.9 ind.2 alin.(1) lit.c), la art.9 ind.2 alin.(2) coroborat alin.(1) lit.b) al aceluiaşi articol şi la art.9 ind.3 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale], ale art.I pct.7 [cu referire la art.10 din Legea nr.241/2005], ale art.I pct.8 [cu referire la art.10 ind.1 din Legea nr.241/2005], ale art.II pct.1 şi ale art.III pct.1 din Legea privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi legea criticată, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate”, a anunţat CCR.

CCR susţine că legea este un pas important pentru trecerea „spre teoriile moderne” ale dreptului penal, în care principalul obiectiv al politicii penale trebuie să vizeze descoperirea şi confiscarea bunurilor ilicite.

„În esenţă, Curtea a reţinut că dispoziţiile legii criticate constituie un pas important în trecerea pe care statele trebuie să o facă de la teoriile tradiţionaliste de natură retributivă ale dreptului penal, conform cărora aplicarea unor pedepse privative de libertate în cazul comiterii infracţiunilor reprezintă o condiţie sine qua non a restabilirii ordinii de drept, spre teoriile moderne specifice acestei ramuri de drept, potrivit cărora, în cazul infracţiunilor ce au ca scop realizarea unor câştiguri ilicite, principalul obiectiv al politicii penale etatice trebuie să vizeze descoperirea şi confiscarea respectivelor bunuri (în sens larg), în vederea introducerii lor sau a contravalorii lor în bugetul public”, explică CCR, într-un comunicat de presă.

Totodată, Curtea a constatat că dispoziţiile legale sunt în acord cu exigenţele constituţionale privind calitatea legii,
egalitatea în drepturi, procedura de legiferare şi respectarea deciziilor CCR.

Deputatul USR Stelian Ion susţinea, la momentul contestării, că legea „nu face altceva decât să-i ajute pe marii evazionişti din România”. „Ăsta este scopul principal. Al doilea scop este acela de a avea pârghii împotriva oamenilor de afaceri, a celor care fac afaceri corecte în România. Atacăm această lege, pentru că ea este cel puţin la fel de nocivă ca legea lui Rădulescu – ‘Mitralieră’ din anii trecuţi (…), care propunea anumite amnistii”, afirma el.

La rândul său, deputatul Ionel Dancă de la Forţa Dreptei califica această lege ca fiind nocivă pentru oamenii cinstiţi din România.

„Este o invitaţie la hoţie pe care o face majoritatea PSD – PNL prin acest proiect de lege. Să ne fie clar tuturor, este, pur şi simplu, în firea PSD să încurajeze hoţia în România, de la corupţia în administraţia publică centrală şi locală până la corupţia din zona afacerilor, contractelor cu statul pe care le patronează PSD-ul. (…) Acest proiect de lege introduce o amnistie a celor care fură între 100.000 de euro şi un milion de euro din taxele şi impozitele pe care ar trebui să le plătească la stat. Este un alt fel de Ordonanţă 13 în zona mediului de afaceri. Ceea ce nici Dragnea, nici Rădulescu – „Mitralieră” n-au reuşit, iată că reuşeşte să facă acum această majoritate condusă de Ciolacu şi Ciucă. (…) Este un abuz care trebuie oprit. (…) Aşteptăm ca magistraţii Curţii Constituţionale să constate încălcarea flagrantă a principiilor constituţionale în cazul acestei iniţiative legislative şi să oprească aplicarea acestei legi”, menţiona Dancă.

Camera Deputaţilor a adoptat, în decembrie 2023, în calitate de for decizional, proiectul iniţiat de liderii PSD şi PNL, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale. Actul normativ modifică Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

Potrivit noilor prevederi, va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă nereţinerea impozitelor şi/sau contribuţiilor.

De asemenea, vor constitui infracţiuni de evaziune fiscală şi se vor pedepsi cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: evidenţierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice; executarea de evidenţe contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice.

Aceeaşi pedeapsă va fi aplicată şi pentru „folosirea de către contribuabil, cu rea-credinţă, a sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura, în vederea creării aparenţei de legalitate a unor operaţiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacţional real al bunurilor/serviciilor; utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale”.

În aceste cazuri de infracţiuni, „dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte”, au stabilit deputaţii.

În această situaţie, organele competente nu vor sesiza organele de urmărire penală.

De asemenea, tot în aceste cazuri de infracţiuni, „dacă până la primul termen de judecată prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate”.

„Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceste condiţii este de până la 1.000.000 euro inclusiv, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda”, se mai prevede în actul normativ adoptat.

Totodată, „dacă ulterior primului termen de judecată şi până la judecarea definitivă a cauzei prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc cu o treime”.

Proiectul mai prevede că în cazul săvârşirii acestor infracţiuni „prin care s-a cauzat un prejudiciu ce nu depăşeşte 1.000.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale, dacă în cursul urmăririi penale prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală”.