Anunţul a fost făcut de către preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu.
El a precizat că decizia a fost luată cu majoritate de voturi.
„Ne-am pronunţat în sensul respingerii sesizării ca fiind neîntemeiată, motivând că toate criticile care s-au formulat nu îşi găsesc un temei constituţional care să ne justifice admiterea sesizării”, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.
Dorneanu a precizat că motivele cele mai multe au vizat fondul şi justificarea tăierii taxelor.
„Chestiunea asta nu e atributul CCR, să stabilească ce taxe sunt valabile şi ce taxe nu sunt valabile. Am avut în vedere şi faptul că proiectul s-a derulat în procedură parlamentară de urgenţă, ceea ce justifica într-un fel Parlamentul să scurteze nişte termene şi să treacă peste nişte termene. În ceea ce priveşte criticile cu privire la faptul că nu s-ar fi solicitat informarea Guvernului, ea s-a solicitat, chiar dacă nu a venit. Raporturile dintre Parlament şi Guvern sunt dictate de nişte principii constituţionale, potrivit cărora Parlamentul este organul reprezentativ suprem, unica autoritate legiuitoare şi într-un fel Guvernul se află sub control parlamentar”, a adăugat Dorneanu.
El a apreciat că legea nu a afectat principiul separaţiei puterilor în stat.
„În ceea ce priveşte cele două mari instituţii, să zic aşa păgubite de această măsură, noi am reţinut, fără a intra în analiza fondului, că legea a modificat art. 41 din Legea de organizare a radiodifuziunii şi televiziunii, spunând că toate cheltuielile necesare pentru funcţionarea şi dezvoltarea instutiţiilor vor fi suportate din legea bugetului de stat. Deci, este treaba Guvernului şi a Parlamentului să înlocuiască resursele de unde vor fi finanţate cele două instituţii”, a punctat preşedintele CCR.
Sesizarea a fost făcută de către preşedintele Klaus Iohannis în noiembrie, iar termenul a fost stabilit de la început de judecători pentru 14 decembrie, după alegerile parlamentare, dar decizia a fost amânată pentru vineri.
Klaus Iohannis susţine în motivarea sesizării că prin lege sunt încălcate normele constituţionale referitoare la principiul separaţiei puterilor în stat şi cel al legalităţii, raporturile Parlamentului cu Guvernul, rolul Guvernului, precum şi cele care guvernează bugetul public naţional.
Preşedintele acuza încălcarea atât a normelor constituţionale, a Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, cât şi a Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016. Iohannis spunea că se aplică şi în acest caz prevederile prin care sunt interziste modificări majore în fiscalitate cu 6 luni înainte de alegeri, pentru că măsurile adoptate vor produce consecinţe imediate, fiind afectată execuţia în curs a bugetului de stat, şi nu doar a bugetului viitor.
Klaus Iohannis mai arăta în sesizarea de neconstituţionalitate că Parlamentul trebuia să identifice în mod concret şi sursa de finanţare necesară pentru aplicarea legii şi să găsească soluţii concrete, având în vedere faptul că eliminarea simultană a acestor taxe implică o reducere importantă a veniturilor bugetare, în condiţiile în care serviciile publice pentru care acestea se achitau trebuie prestate în continuare.
Iohannis sublinia că legea este lipsită de predictibilitate şi coerenţă, deoarece nu cuprinde soluţii legislative cu privire la ansamblul efectelor pe care le vor produce măsurile instituite.
viewscnt