Sesizarea Executivului se referea la obiecţia de neconstituţionalitate a actului normativ de modificare şi completare a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
‘Cu pensiile aleşilor locali am admis sesizarea Guvernului, obiecţia de neconstituţionalitate plecând de la premisa că după reexaminare Parlamentul nu a urmat de la început calea care ar fi trebuit pentru că noi declarasem deja în întregime că este neconstituţională şi că trebuiau parcurse de la început fazele parlamentare – nu s-a ţinut cont de decizia noastră anterioară prin care le ceream legiuitorului şi iniţiatorilor să precizeze clar natura juridică a indemnizaţiei. Ei au botezat-o indemnizaţie, dar în paralel s-au referit şi la dreptul la pensie, au condiţionat de vechimea în muncă. Dacă ei vor să repete această iniţiativă (…) vor trebui să se pronunţe clar asupra modului de calcul al indemnizaţiei atunci când aleşii locali au mai mult de trei mandate de diferite feluri – primar, consilier judeţean, vicepreşedinte – pentru că acum nu rezulta clar cum va trebui calculat’, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.
Potrivit acestuia, Parlamentul ar trebui, în cazul în care revine asupra acestei iniţiative, să nu mai facă discriminare între diverse categorii de aleşi locali.
Dorneanu a menţionat că asupra surselor de finanţare care au fost nominalizate ca aparţinând bugetului local nu este suficientă doar această trimitere, ci precizări cum se constituie aceste resurse. ‘Doar trimiterea la resursele locale te duce implicit la ideea că ele trebuie să fie suplimentate’, a afirmat el.
În 27 iunie, premierul Dacian Cioloş a anunţat că Executivul a contestat din nou la CCR legea privind pensiile speciale.
‘Din lege nu reiese clar cum ar urma să fie finanţate aceste pensii sau indemnizaţii speciale. Ele, aşa cum e prevăzută legea acum, ar continua să impacteze bugetul de stat pentru că şi bugetele locale, în mare parte, sunt alimentate tot din bugetul de stat. Şi, pe de altă parte, nu se respectă principiul contributivităţii, legea aceasta ar urma să se aplice retroactiv, deci am cerut din nou CCR să clarifice dacă aceste elemente, care în continuare sunt menţinute în lege, sunt constituţionale’, a explicat Cioloş, la acea dată.
Totodată, premierul a precizat că impactul bugetar al aplicării legii în forma actuală adoptată de Parlament este în jur de 400 de milioane de lei pe an.
Pe 26 decembrie 2015, Guvernul a sesizat CCR cu privire la unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene – Legea de modificare şi completare a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Sesizarea avea în vedere încălcarea mai multor articole din Constituţie referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiţi aleşi locali, acordarea retroactivă a drepturilor speciale şi neasigurarea finanţării pentru indemnizaţiile nou create.
În ianuarie, CCR a admis sesizarea Guvernului şi a decis că sunt neconstituţionale dispoziţiile privind pensiile speciale pentru aleşii locali.