Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a precizat, la finalul şedinţei de miercuri, că dezbaterile în acest caz au fost amânate pentru aprofundarea analizării dosarului. Întrebat dacă se poate vorbi şi despre o presiune politică, Dorneanu a spus: ‘În niciun caz, în niciunul din cazurile acestea nu putem vorbi de presiune politică. Singura presiune pe care ne-o facem noi nouă este ca în cazul taxelor şi impozitelor să ne pronunţăm cât mai repede pentru a putea fi avută în vedere decizia noastră la analizarea bugetului’.
În urmă cu o lună, preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR sesizarea de neconstituţionalitate asupra acestei legi.
Şeful statului subliniază, în sesizarea transmisă CCR, că legea vizează eliminarea unor taxe achitate de persoanele fizice şi juridice pentru anumite servicii prestate de autorităţi şi instituţii publice, însă arată că prin conţinutul său normativ, precum şi din analiza modului în care a fost adoptată încalcă normele constituţionale referitoare la principiul separaţiei puterilor în stat şi cel al legalităţii, la raporturile Parlamentului cu Guvernul, la rolul Executivului, precum şi cele care guvernează bugetul public naţional.
Iohannis mai arată că unele dintre taxele propuse la eliminare asigură o parte dintre veniturile proprii ale unor instituţii şi servicii publice autonome. El precizează că Parlamentul nu a consultat Guvernul în cazul acestui act normativ şi nu a identificat în mod concret şi sursa de finanţare necesară pentru aplicarea legii.
Şeful statului adaugă, în cererea de reexaminare, că legea este lipsită de predictibilitate şi coerenţă, deoarece nu cuprinde soluţii legislative cu privire la ansamblul efectelor pe care le vor produce măsurile instituite.
În ceea ce priveşte taxa radio-tv, el indică faptul că ‘neconcordanţa dispoziţiilor este de natură să genereze interpretări cu privire la statutul salariaţilor SRR şi SRTv şi poate afecta autonomia serviciilor publice de radio şi televiziune’.
Totodată, preşedintele Iohannis subliniază că eliminarea taxelor consulare atrage, în mod accesoriu, eliminarea posibilităţii de a încasa taxe de urgenţă pentru prestarea serviciilor în termen de 48 de ore.
‘Prin diminuarea fondului taxelor de urgenţă se creează un impediment în soluţionarea cazurilor umanitare, în lipsa măsurilor financiare compensatorii’, mai spune Iohannis.
El subliniază că prin eliminarea timbrului de mediu sunt afectate programele finanţate din fonduri externe nerambursabile, astfel că se impunea, pe de o parte, identificarea măsurilor compensatorii necesare respectării angajamentelor asumate şi, pe de altă parte, identificarea unei măsuri de descurajare a poluării.
Preşedintele Iohannis afirmă şi că legea stabileşte măsuri cu impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat. În context, el precizează că, la evaluarea impactului bugetar, respectiv la sustenabilitatea măsurilor, trebuiau avute în vedere inclusiv măsurile de relaxare fiscală instituite prin Codul fiscal, care conduc la diminuarea veniturilor bugetare, precum şi normele adoptate deja care determină majorarea cheltuielilor bugetului general consolidat.