CCR revine cu o adresă către Guvern în care precizează că cere listele electorale permanente

„Având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului României, care a avut loc în data de 3 august 2012, cu privire la datele solicitate Guvernului prin Adresa Curţii Constituţionale a României nr.5305 din 3 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale revine cu o adresă precizatoare”, se arată într-un comunicat de presă de luni.

În anexa ataşată comunicatul se arată că preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, „având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului” din 3 august, precizează că plenul CC „a solicitat Executivului listele electorale permanente, actualizate conform dispoziţiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu”.

Confuzia privind solicitarea adresată Guvernului, în urma discuţiilor Curţii Constituţionale din 2 august, s-ar fi produs din cauza unei comunicări făcută de un judecător al Curţii, care i-ar fi dictat unui magistrat asistent cererea către Executiv, au declarat, luni, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.

Astfel, s-ar fi cerut Guvernului „actualizarea listelor” de alegători şi „nu listele electorale permanente actualizate”, precizează sursele citate.

Curtea Constituţională a anunţat că s-a decis, vineri, preschimbarea termenului stabilit pentru examinarea respectării procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului din 12 septembrie în 31 august, în vederea asigurării soluţionării cu celeritate a cauzei.

Plenul Curţii Constituţionale s-a reunit, vineri, 3 august, pentru a lua în discuţie preschimbarea termenului de 12 septembrie stabilit pentru examinarea respectării procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui şi confirmarea rezultatelor acestuia, informează CC într-un comunicat de presă.

„Ţinând seama de faptul că termenul acordat Guvernului, pentru transmiterea listelor electorale permanente actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012, este 31 august 2012, în vederea asigurării soluţionării, cu celeritate, a cauzei cu care a fost învestită Curtea Constituţională, în temeiul art.3, art.14 şi art.50 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi al art.153 din Codul de procedură civilă, Plenul Curţii Constituţionale a dispus preschimbarea termenului de dezbateri acordat în cauză, de la data de 12 septembrie 2012, la data de 31 august 2012”, a precizat CC.

În urmă cu o zi, în 2 august, Curtea Constituţională a anunţat oficial că a amânat până în 12 septembrie decizia privind referendumul, menţionând că a primit date „contradictorii” privind listele electorale permanente.

Curtea Constituţională a solicitat Guvernului României ca până la 31 august 2012 să transmită listele electorale actualizate în baza cărora s-a desfăşurat refendumul din 29 iulie 2012.

„Având în vedere datele contradictorii care au fost transmise Curţii Constituţionale în legătură cu numărul persoanelor aflat pe listele electorale permanente de către autorităţile publice, Curtea Constituţională a solicitat Guvernului României ca până la 31 august 2012 să transmită listele electorale actualizate în baza cărora s-a desfăşurat refendumul din 29 iulie 2012”, preciza CC într-un comunicat de presă.

Amânarea unei decizii privind referendumul a survenit datelor contradictorii transmise Curţii în datele de 1 şi 2 august, de către Serviciul de Evidenţă a Populaţiei al Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI).

MAI a transmis CC două adrese, în prima confirmând cifra de 18.292.514 persoane cu drept de vot, iar în cea de a doua admiţând că nu îşi poate asuma veridicitatea acesteia, iar competenţa de verificare a listelor revine Autorităţii Electorale Permanente (AEP), care spune însă că nu are date proprii care să indice numărul alegătorilor.

În adresa din 1 august, MAI confirmă numărul alegătorilor anunţat înaintea referendumului de demitere a preşedintelui şi precizează că actualizarea datelor din listele electorale permanente este o responsabilitate a serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, din subordinea autorităţilor publice locale.

Răspunsul transmis CC de MAI în 2 august menţionează că în liste se pot regăsi persoane decedate sau cetăţeni care au plecat din ţară, ceea ce ar putea afecta numărul cetăţenilor din listele permanente.

Prezenţa persoanelor decedate pe listele electorale este explicată prin necomunicarea datelor de deces de către ofiţerii de stare civilă la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, neoperarea datelor de către serviciile de evidenţă a persoanelor, necomunicarea persoanelor decedate în străinătate de către familie sau de către autorităţile străine, neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă de către primari a obligaţiei de actualizare a listelor electorale permanente.

În ceea ce priveşte cetăţenii români care au plecat din ţară, MAI spune că aceştia au obţinut documente ale statului străin în care s-au stabilit, dar figurează încă în evidenţele din ţară întrucât nu şi-au reglementat statutul juridic faţă de statul român.

„Având în vedere cele prezentate mai sus, ca administrator al bazei de date, MAI nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, neavând instrumente legale suplimentare de control al datelor procesate de autorităţile publice locale. Conform prevederilor legale în vigoare, competenţa de verificare a acestora aparţine exclusiv Autorităţii Electorale Permanente. Astfel, datele de mai sus pot fi de natură să afecteze numărul total al cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în listele electorale permanente”, se arată în adresa MAI.

Ministerul Public a anunţat, vineri, că pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a fost constituită o cauză penală în care se fac cercetări privind conţinutul listelor electorale permanente şi al celor suplimentare folosite la referendum, fiind solicitate copiile acestora. „Având în vedere comunicatul Curţii Constituţionale din data de 02.08.2012, privind datele contradictorii primite de la autorităţile publice privind numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente, pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a constituit o cauză penală în care se efectuează cercetări în legătură cu conţinutul listelor electorale permanente şi al listelor suplimentare utilizate în referendumul din 29 iulie 2012”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Public.

Procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică au solicitat copiile listelor electorale permanente şi ale celor suplimentare cu semnăturile alegătorilor în original Autorităţii Electorale Permanente şi societăţii comerciale desemnate să realizeze procedurile tehnice, în vederea efectuării cu celeritate a cercetărilor.

În 2 august, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a transmis Curţii Constituţionale că nu a avut atribuţii privind întocmirea şi actualizarea listelor electorale utilizate la referendumul din 29 iulie, acestea fiind întocmite de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Bazelor de Date, care le-a comunicat Biroului Electoral Central.

AEP mai precizează că atribuţiile sale se referă la monitorizarea şi controlul modului de întocmire şi actualizare a listelor electorale permanente.

Monitorizarea se realizează prin urmărirea realizării de către primari, împreună cu serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanei, la termenele prevăzute de lege, a listelor electorale permanente, precum şi înaintarea acestora către judecătorii. Controlul modului de întocmire şi actualizare a listelor electorale permanente constă în verificarea, la primărie, a înscrierii menţiunilor de radiere sau adăugare în lisa electorală permanentă.

Prin actualizare se înţelege orice operaţiune care impune modificarea listei electorale permanente anterioare. Actualizarea are în vedere şi înscrierea în listă a persoanelor care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor, inclusiv.

„Menţionăm că AEP poate controla numai exemplarul din listele electorale permanente, tipărit şi semnat, conform legii, şi aflat fizic la sediul primăriei, fără a avea acces la Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor, evidenţă informatizată gestionată de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date”, spune AEP.

AEP invocă un control făcut în anul 2011 la 1.241 de primării, unde a găsit peste 33.000 de persoane decedate neradiate din liste şi precizează că dispune numai măsuri de sancţionare, neavând atribuţii de a opera modificări în listele electorale, această atribuţie revenind exclusiv primarilor.

„Soluţionarea problemelor privind actualizarea cu acurateţe a listelor electorale permanente, astfel încât acestea să reflecte în mod fidel structura şi dimensiunea corpului electoral, îşi poate găsi rezolvarea prin unificarea legislaţiei electorale şi realizarea Registrului Electoral, ca instrument de integrare a mai multor surse primare de date deţinute în prezent de instituţiile statului român, respectiv Direcţia de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Institutul Naţional de Statistică, Autoritatea pentru Cetăţenie, instanţele judecătoreşti, primarii, serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, Direcţia Generală de Paşapoarte, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale statului român în străinătate, precum şi alte instituţii care gestionează date privind identitatea cetăţenilor români”, precizează AEP.

Pentru implementarea Registrului Electoral, proiect iniţiat de Autoritatea Electorală Permanentă, sunt necesare resurse umane şi financiare, de care în prezent instituţia noastră nu dispune, precum şi de o perioadă de timp cuprinsă între 1 şi 4 ani, apreciază AEP.

„În concluzie, până la operaţionalizarea Registrului Electoral, AEP nu deţine date proprii din care să rezulte numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente”, precizează Autoritatea.

Şi Institutul Naţional de Statistică (INS) a transmis Curţii Constituţionale că rezultatele provizorii ale recensământului din 2011 au fost publicate în 2 februarie 2012, iar cele definitive vor fi făcute publice în semestrul al doilea al anului 2013 şi că rezultatele provizorii „nu permit dezagregarea pe grupe de vârstă, implicit a populaţiei în vârstă de 18 ani şi peste”.

„În sistemul statisticii oficiale din România nu există surse de date care să permită stabilirea numărului cetăţenilor români cu drept de vot, în sensul legislaţiei în vigoare, la data de 29 iulie 2012 sau la oricare altă dată calendaristică”, mai precizează INS.

În urma documentelor contradictorii transmise Curţii Constituţionale, de către Serviciul Evidenţa Populaţiei a Ministerului Administraţiei şi Internelor, ministrul de Interne Ioan Rus şi ministrul delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre, şi-au dat demisia luni, 6 august.