CCR: Sesizarea referitoare la recunoaşterea căsătoriilor dintre persoane de acelaşi sex, amânată pe 20 septembrie

‘Curtea, având nevoie de aprofundare a analizei tuturor dosarelor care s-au depus, (…) a amânat cauza pe 20 septembrie. (…) Avem suficiente date, decât că am simţit nevoia unei aprofundări a acestui aspect foarte important care poate să se constituie într-un precedent şi trebuie să fim foarte atenţi asupra modului în care vom da soluţia’, a spus preşedintele CCR, Valer Dorneanu, după şedinţă.

Cu privire la afirmaţiile preşedintelui CNCD, Asztalos Csaba, privind recunoaşterea parteneriatului civil, Dorneanu a afirmat că aceasta este ‘problema legiuitorului să stabilească dacă recunoaşte o formă de parteneriat civil, o formă de asociaţie’.

Excepţia de neconstituţionalitate ridicată se referă la dispoziţiile art. 277 alin. (2) şi (4) din Codul civil.

Art. 277 din Codul civil – Interzicerea sau echivalarea unor forme de convieţuire cu căsătoria – prevede la alin. (2): Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România; iar la alin. (4) – Dispoziţiile legale privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rămân aplicabile.

Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba, a arătat miercuri că actuala legislaţie îngrădeşte dreptul la familie al persoanelor din minoritatea sexuală prin interzicerea căsătoriei, el precizând că susţine admiterea excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la drepturile cuplurilor de acelaşi sex.

‘Apreciem că actuala legislaţie îngrădeşte dreptul la demnitate umană, viaţă intimă şi de familie al persoanelor din minoritatea sexuală, interzicând căsătoria între persoanele de acelaşi fel şi nerecunoaşterea acestor căsătorii, respectiv a parteneriatelor civile, îi aşază în afara societăţii. Or, dreptul la demnitate umană presupune dreptul individului de a fi recunoscut ca subiect de drept în individualitatea sa. Aceste persoane nu au nicio protecţie’, a declarat Asztalos Csaba, la audierile de la CCR.

El a menţionat că CEDO a statuat că ţările membre ale UE trebuie să adopte legislaţii care să protejeze drepturile civile ale persoanelor ce fac parte din minoritatea sexuală.

‘Nu există în acest moment o obligaţie internaţională sau o jurisprudenţă a Curţii Drepturilor Omului care să oblige statele membre la legalizarea căsătoriei, nu vorbim de acest lucru, însă CEDO spune că statele membre trebuie să adopte legislaţii care să protejeze drepturile civile ale persoanelor care fac parte din minoritatea sexuală. Noi am susţinut o decizie de interpretare, de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că în acest moment legislaţia nu recunoaşte cuplurile şi drepturile cuplurilor dintr-o minoritate sexuală. Interpretarea noastră este în aceeaşi linie cu jurisprudenţa CEDO. În acest sens, Italia şi recent Grecia au adoptat legislaţie privind recunoaşterea parteneriatului civil’, a explicat preşedintele CNCD.

Relu Adrian Coman a precizat că prin nerecunoaşterea căsătoriei sale în România cu Robert Clabourn Hamilton, care a avut loc în 2010 în Belgia, nu poate beneficia de dreptul la reşedinţă.

‘Noi vom respecta decizia acestei Curţi, indiferent care va fi aceea, însă sperăm că îşi vor baza decizia pe Constituţia României şi pe dreptul internaţional al drepturilor omului’, a spus el.

CCR: Iniţiativa cetăţenească referitoare la căsătoria între un bărbat şi o femeie îndeplineşte condiţiile

Curtea Constituţională a României (CCR) a constatat miercuri că propunerea legislativă cetăţenească de revizuire a Constituţiei, referitoare la faptul că familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat şi o femeie, îndeplineşte condiţiile privind exercitarea iniţiativei.

Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi de către judecătorii CCR.

Preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, a precizat că CCR nu s-a pronunţat asupra oportunităţii acestei modificări a Constituţiei.

‘Nu este atributul CCR să stabilească dacă va admite căsătoria între soţi în Constituţia noastră, nici măcar să definească din nou noţiunea de familie, nici măcar să definească celelalte noţiuni care sunt aşteptate de către unii cu privire la parteneriate civile. CCR avea să se pronunţe strict asupra constituţionalităţii propunerii de revizuire, iar din punctul acesta de vedere am avut de verificat condiţiile prevăzute de articolele 150 şi 152 din Constituţie’, a afirmat Dorneanu după şedinţa CCR.

Acesta a subliniat că drepturile cetăţenilor nu sunt suprimate prin această iniţiativă.

‘Dreptul la căsătorie deocamdată în România nu este consacrat constituţional ca un drept fundamental. Legislaţia europeană cu privire la aceasta recomandă o largheţe a statelor, le dă o marjă de suveranitate în care să se pronunţe dacă admit sau nu admit căsătoria între cupluri de acelaşi sex. De asemenea, nu este încălcat nici conceptul de viaţă de familie, fiindcă acesta este mult mai larg decât sfera căsătoriei, cuprinde relaţiile cu copii, cu rudele, defineşte care sunt obligaţiile acestora, legăturile de rudenie. Nici din punctul acesta de vedere nu se reţine că ar fi încălcat acest drept. Pentru aceste motive am constatat că, fiind întrunite condiţiile de constituţionalitate prevăzute de articolele 150 şi 152, propunerea îşi poate urma cursul mai departe’, a spus Dorneanu.

El a subliniat că alte motive de revizuire a Constituţiei vor trebui să parcurgă acelaşi traseu.

Senatul a transmis luna trecută la CCR propunerea legislativă pentru verificarea respectării dispoziţiilor constituţionale privind revizuirea Legii fundamentale.

Pe 23 mai, Coaliţia pentru Familie a depus la Senat o propunere legislativă de revizuire a Constituţiei, care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat şi o femeie, iniţiativa fiind semnată de 3 milioane de cetăţeni. După ce a fost înregistrată la Senat, ea a fost prezentată, pe 7 iunie, în Biroul permanent şi transmisă la CCR pentru verificarea respectării dispoziţiilor constituţionale.

Potrivit Coaliţiei pentru Familie, această propunere legislativă de revizuire a Constituţiei are ca scop protejarea explicită a familiei şi a drepturilor părinţilor.

Formularea propusă pentru articolul 48 alin. 1 din Constituţie este: ”Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”. Actualul text al Constituţiei se referă la căsătoria dintre soţi.

Comitetul de Iniţiativă este format din 16 membri: Nadia Tătaru, Georgeta Stoian, Alina Tomi, Mariana-Liliana Georgescu, Tudor Sişu, Vlad Miriţă, Mihaela Mănuceanu, Sorin Lavric, Mihai Gheorghiu, Călin Diaconu, Pavel Chirilă, Cornel Bratu, Liviu Axinte, Constantin Necula, Paul Negruţ, Mircea Tudor.

Iniţiatorii propun ca referendumul naţional pentru modificarea Constituţiei în acest sens să se desfăşoare odată cu alegerile parlamentare.