CCR: Titlul de doctor poate fi retras în caz de plagiat doar de o instituţie independentă de cea emitentă

CCR a declarat, în octombrie, legea de adoptare a OUG 4/2016 privind plagiatul, în forma adoptată după cererea de reexaminare a lui Klaus Iohannis, neconstituţională în integralitate, atât din cauza modului în care Parlamentul a decis să o discute, cât şi din cauza majoritatăţii mecanismelor instituite.

Astfel, cea mai relevantă critică se referă la procedura de acordare a tiltului şi de retragere a titlului de doctor în caz de plagiat. Actuala legislaţie, precum şi OUG 4/2016 în forma Guvernului, prevăd că retragerea titlurilor se face prin Ministerul Educaţiei şi CNATDCU. Parlamentul, în Senat, a venit cu o modificare radicală, dând această competenţă Senaturilor universităţilor. Mecanismele sunt aspru criticate de CCR.

Senatul IOSUD (Instituţiei Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat) e abilitat prin lege să retragă titlurile, dar Curtea arată că instituţiei îi sunt atribuite prerogative semnificative, fără însă a se preciza natura juridică a acestui organism, componenţa, procedura de selectare a membrilor şi de desemnare a conducerii, procedura de luare a deciziilor în cadrul Senatului, actele juridice pe care le poate adopta, precum şi raporturile sale cu structurile componente ale IOSUD, universităţi, consorţii universitare şi unităţi de cercetare-dezvoltare.

Mai mult, actul încalcă legea contenciosului administrativ, care stabileşte că actele administrative care au intrat în circuitul civil şi au produs efecte juridice nu mai pot fi revocate de autorităţile emitente, constatarea nulităţii sau anularea acestora putând fi dispusă numai de instanţă.

„Posibilitatea revocării actului administrativ de către autoritatea emitentă încalcă principiul stabilităţii raporturilor juridice, introduce insecuritate în circuitul civil şi lasă la dispoziţia subiectivă a autorităţii emitente existenţa unor drepturi ale persoanei care a dobândit titlul ştiinţific. (…) Curtea reţine că actul administrativ poate fi supus controlului unei entităţi independente faţă de entitatea care a emis titlul de doctor, cu competenţe specifice în acest domeniu, care poate lua măsuri sancţionatorii cu privire la retragerea titlului în cauză”, explică judecătorii, care subliniază că acordarea unui titlu se face în baza unui act administrativ, care trebuie să se supună astfel tuturor rigorilor legii în materie.

CCR arată şi că acordarea titlurilor provoacă şi situaţii în care persoane au beneficii patrimoniale în baza acestui act, cum ar fi sporuri salariale, iar Legea adoptată de Parlament nu prevede căile de urmat în cazul retragerii titlului.

Nu în ultimul rând, Curtea se arată şi împotriva posibilităţii stabilite de lege ca titlul să fie retras la cererea beneficiarului, având în vedere că există sancţiuni prevăzute pentru plagiat. O astfel de retragere voluntară ar invalida căile legale de sancţionare, lăsând fără obiect legea în acel punct, iar acest lucru este inacceptabil, având în vedere că ar presupune ca o persoană care a plagiat să scape nepedepsită.

„Apare cu evidenţă faptul că legea creează premisele ca persoane suspectate de obţinerea titlului de doctor prin fraudarea procedurilor legale să preîntâmpine aplicarea unei sancţiuni renunţând voluntar la titlu. (…) Conduita ilicită de însuşire, integrală sau parţială, a unei lucrări ştiinţifice, creaţie a altei persoane, şi prezentată drept creaţie personală (…) va rămâne, aşadar, nesancţionată în virtutea dispoziţiilor legale care prevăd renunţarea voluntară la titlu”, explică judecătorii.

Ei atrag astfel atenţia că legea, aşa cum a fost votată de Senat, ar duce doar la „încurajarea unui comportament neonest, ilicit, într-un domeniu care ar trebui să fie caracterizat de rigoare, profesionalism şi probitate etică”.

Pe de altă parte, Curtea arată că legea este neconstituţională în integralitatea ei, deoarece nu a fost respectat principiul bicameralismului. Acesta presupune că ambele Camere ale Parlamentului trebuie să decidă asupra unei legi şi astfel nu pot fi introduse în mijlocul circuitului parlamentar prevederi care schimbă radical o lege şi care ajung în acest fel să fie discutate şi validate de o singură Cameră. În acest sens, Curtea arată că deputaţii au votat o variantă a Legii, în urma cererii de reexaminare, cu patru modificări de substanţă faţă de forma Guvernului, în timp ce Senatul a intervenit asupra a 23 de puncte, care au schimbat fundamental atât OUG iniţială, cât şi „intenţia” legituitorului – Guvernul – în momentul în care a iniţiat proiectul.

În acest moment, având în vedere decizia de neconstituţionalitate din octombrie, este în vigoare OUG 4/2016, care lasă în sarcina Ministerului Educaţiei retragerea titlurilor, iar motivarea Curţii exclude Parlamentul de la a mai opera modificări care să schimbe mecanismele prin metodele încercate în actul declarat neconstituţional.

Curtea Constituţională a dezbătut miercuri două sesizări privind OUG pe tema doctoratelor şi a plagiatelor, una depusă de Guvern, iar alta de parlamentarii PNL, în care sunt ridicate probleme de constituţionalitate cu privire la modul în care legea a fost adoptată în Parlament, precum şi de prevederile modificate de Legislativ faţă de forma Executivului.

Contestaţiile au fost depuse în luna octombrie, după adoptarea legii de către Parlament. Textul OUG a fost modificat de parlamentari în două rânduri: o dată după ce Ordonanţa a ajuns în Parlament, iar a doua oară după ce preşedintele Klaus Iohannis a retrimis-o spre reexaminare celor două Camere.

Senatorii au respins, în octombrie, cu 90 de voturi „pentru”, 12 voturi „împotrivă” şi şase abţineri, cererea de reexaminare privind Legea de adoptare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului privind plagiatul, fiind menţinute modificările comisiei de învăţământ, prin care acordarea sau retragerea titlului de doctor va fi făcută de Senatul universităţilor, nu de ministrul Educaţiei, CNATDCU rămânând o instanţă de recurs.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că decizia Senatului „riscă să afecteze” verificarea imparţială a acuzaţiilor în aceste cazuri şi consideră că graba senatorilor de a opera modificări, fără dezbateri, este „suspectă”.

La rândul său, preşedintele CNATDCU, Viorel Barbu, a demisionat, acesta declarând, pentru News.ro că a renunţat la funcţie în condiţiile în care Senatul a votat legea privind plagiatul, iar el nu vrea să conducă o „instituţie decorativă”. „Mi-am dat demisia. Nu are rost să rămân în fruntea unei instituţii decorative”, a declarat Viorel Barbu, pentru News.ro.

Premierul Dacian Cioloş a declarat, tot după votul din Senat, că regretă decizia pe care a luat-o Parlamentul în privinţa modului în care se tratează plagiatele, dar şi demisia lui Viorel Barbu de la conducerea CNATDCU, despre care a afirmat că este un profesionist care şi-a dovedit verticalitatea, neutralitatea şi profesionalismul în modul în care a condus această instituţie, afirmând că va face tot ceea ce este posibil pentru ca mediul universitar să fie ferit de imaginea plagiatului şi a imposturii în cercetare.

Forma adoptată iniţial de Parlament a fost criticată de preşedintele Klaus Iohannis, care a retrimis proiectul la reexaminare.

În ceea ce priveşte renunţarea voluntară la titlul de doctor, aşa cum a declarat, la un moment, şi fostul premier Victor Ponta – acuzat de plagiat – că intenţionează să facă, OUG nu „clarifică statutul lucrării de doctorat, odată cu renunţarea autorului acesteia la titlul de doctor şi nici efectele ce se vor produce în planul raporturilor de muncă”. „Norma poate afecta activitatea structurilor abilitate să analizeze suspiciunile de plagiat şi poate duce la imposibilitatea aplicării legii prin simpla renunţare la titlu, structurile care pot dispune sancţiuni mult mai grave ca retragerea titlului nemaiavând baza legală pentru a acţiona”, spunea preşedintele.

Plenul Senatului a adoptat, pe 9 mai, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului privind plagiatul, care a fost modificat în comisia de învăţământ şi care prevede, în varianta nouă, că acordarea sau retragerea titlului de doctor va fi făcută de Senatul universităţilor, nu de ministrul Educaţiei, aşa cum era prevăzut în Ordonanţa dată de Executiv.

Cererea de reexaminare nu a fost adoptată în Camera Deputaţilor din cauza lipsei cvorumului, mergând la amendare la Senat.

viewscnt