CCR urmează se pronunţă asupra sesizării preşedintelui privind legea care modifică organizarea SRR şi SRTv

În 19 martie, Curtea a dezbătut sesizarea şefului statului, însă a hotărât întreruperea deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei şi a dispus amânarea pronunţării unei decizii pentru data de 2 aprilie.

În 26 februarie, Traian Băsescu a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune.

În sesizare, şeful statului subliniază că, în forma sa iniţială, Legea 41/1994 prevedea, la art. 42, că ‘finanţarea necesară producerii şi difuzării emisiunilor radiofonice şi de televiziune adresate străinătăţii, precum şi dezvoltării acestei activităţi se asigură din fondurile alocate de la bugetul de stat’ şi că ‘sumele necesare se evidenţiază separat în bugetul fiecărei societăţi, pe baza programelor stabilite potrivit legii’.

El atrage atenţia că în legea trimisă la promulgare, la art. 43 alin. 1 indice 1 se prevede că ”în vederea extinderii/dezvoltării activităţii specifice, în ţară sau în străinătate, SRR şi SRTv pot înfiinţa, cu avizul consultativ al comisiilor parlamentare pentru cultură ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, persoane juridice de drept privat, cu sau fără scop lucrativ, pot dobândi calitatea de asociat în cadrul unor asemenea entităţi sau, după caz, pot achiziţiona acţiunile/părţile sociale ale unei societăţi comerciale existente, în condiţiile legii’.

Preşedintele mai arată că sunt prevăzute următoarele modalităţi la care pot recurge cele două instituţii în vederea extinderii activităţii specifice acestor societăţi, în ţară şi în străinătate: a) înfiinţarea unei persoane juridice de drept privat (cu sau fără scop lucrativ), b) intrarea în cadrul unor asemenea persoane juridice de drept privat în calitate de asociat, c) achiziţionarea unor acţiuni sau părţi sociale în cadrul unor societăţi comerciale existente.

‘Astfel, considerăm că reglementarea adoptată de legiuitor nu este clară, neoferind condiţii/criterii de eligibilitate şi oportunitate. În acest sens, observăm că ultimele două modalităţi concepute de legiuitor se suprapun, sub aspectul mecanismului juridic, deoarece dobândirea calităţii de asociat se face prin achiziţionarea acţiunilor în cadrul respectivei societăţi, procedură prevăzută distinct în a treia modalitate. De asemenea, reglementarea prevăzută în art. 43 alin. 1 indice 1 este lipsită de predictibilitate deoarece legea nu prevede criterii clare de asociere/achiziţionare de părţi sociale sau acţiuni, cu atât mai mult cu cât finanţarea acestor operaţiuni se face din fonduri alocate de la bugetul de stat’, se apreciază în sesizarea preşedintelui.

În documentul citat se mai susţine că menţiunea cu privire la avizul consultativ al comisiilor parlamentare pentru cultură, în vederea aprobării acestor modalităţi, nu este suficientă, în contextul în care iniţierea unor asemenea demersuri ar trebui să se raporteze la elemente şi criterii specifice activităţii SRR şi SRTv.

‘În concluzie, textul legii este lipsit de predictibilitate, situaţie care poate crea dificultăţi în ceea ce priveşte aplicarea acestuia, context în care opinăm că acest text legal vine în contradicţie cu dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie’, se mai scrie în sesizare.

Băsescu aminteşte că CCR, în jurisprudenţa sa, s-a pronunţat, în cauze similare, în sensul că: ‘terminologia utilizată de legiuitor pentru reglementarea procedurii menţionate este confuză şi lipsită de predictibilitate, fiind susceptibilă de a conduce la interpretări'(Decizia nr. 319/2013, publicată în M. Of. nr. 404 din 4.07.2013) ori ‘că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se şi previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o suficientă precizie a actului normativ permite persoanelor interesate să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat (…). Soluţiile preconizate de un act normativ nu trebuie aplicate în mod aleatoriu, legiuitorul fiind obligat să stabilească condiţii, modalităţi şi criterii clare şi precise. (…). Aşadar, Curtea constată că textul de lege criticat este neclar şi imprecis, prin urmare lipsit de previzibilitate, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie’ (Decizia nr. 196/2013, publicată în M. Of. nr. 231 din 22.04.2013).

‘Având în vedere că dispoziţiile legii sunt insuficient de precis formulate, nerespectând criteriile de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate, vă solicităm să constataţi neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, fiind încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie’, se mai arată în sesizarea preşedintelui.