Comisia Europeană a anunţat la sfârşitul lunii februarie că va cere Curţii Europene de Justiţie (CEJ) să evalueze dacă ACTA este incompatibil în vreun fel cu drepturile şi libertăţile fundamentale în UE, cum ar fi libertatea de exprimare, protecţia informaţiilor şi dreptul de proprietate intelectuală.
„Sunt extrem de mulţumit că am făcut un pas mai aproape spre asigurarea clarităţii cu privire la ACTA. Aşa cum am spus când am propus prima dată această acţiune la sfârşitul lunii februarie, consider că CE are responsabilitatea de a oferi reprezentanţilor parlamentari aleşi democratic şi publicului larg cele mai detaliate şi exacte informaţii disponibile”, a declarat miercuri comisarul european pentru comerţ Karel De Gucht, citat într-un comunicat.
„Majoritatea criticilor împotriva ACTA exprimate de oameni din întreaga Europă s-au concentrat pe potenţialele efecte negative asupra drepturilor noastre fundamentale. Prin urmare, sesizarea va permite instanţei supreme a UE să clarifice independent legalitatea acestui acord”, a adăugat el.
„Uniunea Europeană este fondată pe respectarea statului de drept. Luând în considerare că zeci de mii de oameni şi-au exprimat îngrijorarea asupra ACTA, este adecvat să oferim celui mai înalt organism judiciar independent al nostru timpul de a-şi exprima opinia legală asupra acestui acord. Este un important răspuns pentru publicul european şi dezbaterea democratică. Prin urmare, sper că Parlamentul European va respecta Curtea Europeană de Justiţie şi va aştepta opinia acesteia înainte de a lua propria decizie privind ACTA”, a mai subliniat Karel De Gucht.
Solicitarea către CEJ privind ACTA, aprobată miercuri de Colegiul Comisarilor, este o întrebare juridică extinsă ce va permite Curţii Europene de Justiţie să realizeze o examinare detaliată pentru a stabili dacă Acordul respectă drepturile fundamentale, precum libertatea de exprimare şi informare sau protejarea datelor, şi dreptul de proprietate, inclusiv dreptul de proprietate intelectuală, precizează Bruxellesul.
Întrebarea aprobată în unanimitate de Colegiul Comisarilor este următoarea: ‘Este Acordul internaţional de combatere a contrafacerii (ACTA) compatibil cu tratatele europene, în special cu Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene?’
Pentru a putea intra în vigoare, ACTA are nevoie şi de aprobarea Parlamentului European, care nu poate însă aduce şi modificări. Comisia pentru comerţ internaţional a PE, comisia care are rolul hotărâtor în acest dosar, a decis săptămâna trecută să nu adreseze propria sesizare către Curtea Europeană de Justiţie în legătură cu acest acord, decizie care ar fi dus la prelungirea dezbaterilor din legislativ pe acest subiect.
Prin urmare, Parlamentul European a păstrat calendarul iniţial, conform căruia raportorul britanic David Martin (S&D) va prezenta un proiect de raport în luna aprilie, deschis amendamentelor, pentru ca în luna mai să aibă loc votul final din Comisia pentru comerţ internaţional (INTA), urmat de votul din plenul PE, prevăzut pentru iunie.
În prezent, ACTA se află în stadiul dezbaterilor în mai multe comisii ale PE. La 20 martie, Comisia de petiţii a declarat admisibilă o petiţie semnată de 2,5 milioane de persoane împotriva ACTA, petiţie care cere legislativului european să ”susţină un internet deschis şi liber şi să refuze ratificarea” Acordului.