Ce a decis UE în dosarul Gazprom: amendă de 10% din cifra de afaceri globală dacă ruşii nu dau liber la gaze în Europa de Est

„Gazprom este principalul furnizor de gaze naturale în mai multe țări din Europa Centrală și de Est (…) Compania a încălcat normele antitrust ale UE, urmărind o strategie globală de împărțire a piețelor gazelor naturale de-a lungul frontierelor naționale în opt state membre (Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia). Este posibil ca această strategie să îi fi permis Gazprom să perceapă prețuri mai mari în cinci dintre aceste state membre (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia)”, notează Comisia Europeană într-un comunicat.

UE a prezentat o serie de „angajamente” pentru Gazprom, de care compania trebuie să se achite pentru a evita amenda de 10% din cifra de afaceri globală, care poate fi aplicată fără să fie necesar să mai denostreze existenţa unei încălcări a normelor europene.

Ce obligaţii are Gazprom, potrivit CE

Compania trebuie să elimine barierele, contractuale şi de natură tehnică, ce împiedică comerţul liber cu gaze naturale în Europa de Est.

„Gazprom a impus restricții teritoriale în cadrul contractelor de aprovizionare pe care le-a încheiat cu angrosiști și cu unii clienți industriali în toate cele opt state membre (Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia). Printre aceste restricții se numără interdicții referitoare la export și clauze care impun utilizarea gazelor naturale achiziționate pe un anumit teritoriu (clauzele privind destinația) și alte măsuri care au împiedicat fluxul transfrontalier al gazelor naturale”, se spune în comunicat.

Astfel, compania rusă trebuie „să elimine toate aceste bariere contractuale din calea fluxului liber al gazelor naturale pe piețele gazelor naturale din Europa Centrală și de Est, indiferent dacă respectivele bariere împiedică vânzările transfrontaliere sau le fac mai puțin atractive din punct de vedere financiar. De asemenea, Gazprom nu va putea să reintroducă astfel de clauze în viitor”.

În plus, Gazprom trebuie să își adapteze dispozițiile contractuale privind monitorizarea și contorizarea gazelor naturale în Bulgaria, care au izolat piața gazelor naturale din Bulgaria de piețele gazelor naturale ale statelor membre ale UE învecinate.

În consecinţă, grupul rus trebuie să transfere controlul infrastructurii de transport al gazelor din Bulgaria către operatorul naţional.

Apoi, Gazprom trebuie să ia măsuri pentru a garanta fluxul liber al gazelor între ţările din Europa de Est, cu tot cu infrastructura necesară – conductele interconector să funcţioneze în ambele sensuri.

În ceea ce priveşte preţurile, Gazprom trebuie să asigure preţuri competitive în Europa de Est. „Clienții Gazprom vor avea dreptul contractual de a solicita un preț mai mic pentru gazele naturale, dacă prețul pe care îl plătesc se abate de la nivelurile de referință competitive din Europa Occidentală, inclusiv prețurile de pe platformele lichide de comercializare. Respectivii clienți pot să recurgă la această posibilitate la intervale frecvente (la fiecare doi ani), cu o opțiune suplimentară („joker”) la fiecare cinci ani. În urma testului de piață, clienții existenți își pot exercita acest drept imediat după adoptarea deciziei Comisiei, iar Gazprom trebuie să ofere acest drept și noilor săi clienți”.

„Dacă Gazprom și clientul său nu ajung la un acord cu privire la noul preț în termen de 120 de zile, litigiul poate fi înaintat spre soluționare unui arbitru. Arbitrul va impune apoi un preț competitiv al gazelor naturale, care ține seama pe deplin de nivelurile de referință din Europa Occidentală menționate mai sus. De asemenea, arbitrajul trebuie să aibă loc în UE. Instanțele de arbitraj din UE au obligația de a respecta și de a aplica dreptul UE în materie de concurență. Comisia are dreptul să intervină în aceste cazuri”.

În ceea ce privește South Stream, Gazprom treubie să renunţe la solicitările de despăgubiri din partea Bulgariei ca urmare a rezilierii proiectului.