Executivul comunitar a anunţat deja că va oferi producătorilor de legume şi de lactate, ce înregistrează pierderi în urma embargoului rus, compensaţii în valoare de 344 de milioane de euro. Această sumă provine din ‘rezerva de criză specifică’, prevăzută în cadrul politicii agricole comune (PAC), valoarea totală a acestei rezerve în bugetul pe anul 2015 fiind de 432 de milioane de euro.
Drept urmare, dacă rezerva nu va fi suplimentată şi bugetul va fi definitivat în forma proiectului actual, Comisiei Europene îi vor mai rămâne pentru anul viitor doar 88 de milioane de euro pentru eventuale noi măsuri de sprijinire a agricultorilor sau pentru orice altă situaţie de criză ce ar putea să apară.
Ca posibile soluţii, AFP menţionează că Dacian Cioloş, comisarul pentru agricultură, sprijinit în demersul său mai ales de comisarii francez, Michel Barnier, şi finlandez, Jyrki Katainen, are în vedere folosirea ‘veniturilor adiţionale’ de circa 450 de milioane de euro disponibile pentru finanţarea PAC.
Dar Comisia a emis un comunicat în care precizează că în final a decis să folosească aceste venituri pentru a acoperi nevoile cele mai urgente din alte domenii, astfel încât să poată achita plăţile restante. Responsabilii europeni din sectorul agriculturii consideră însă că nu este normal ca preţul embargoului rus să fie plătit de agricultori.
Pe de altă parte, miniştrii europeni ai agriculturii nu au exclus la începutul săptămânii posibilitatea de a se lua măsuri compensatorii dedicate special producătorilor de lactate din Finlanda şi statele baltice, sever afectaţi de embargoul rus.
‘Comisia a început să lucreze la astfel de măsuri, dar problema principală rămâne în continuare de unde va lua banii’, conchide o sursă europeană citată de AFP