În primul rând, Comisia îşi propune să ajute autorităţile naţionale să pună în aplicare norme UE care să le permită să combată eventualele abuzuri ale dreptului la libera circulaţie, prin elaborarea unui manual privind soluţionarea problemei căsătoriilor de convenienţă, potrivit unui comunicat CE.
Totodată, Executivul de la Bruxelles va elabora, până la sfârşitul anului, un ghid practic de aplicare a normelor UE de coordonare a securităţii sociale. Acest document va clarifica „proba reşedinţei obişnuite”, prevăzută de normativa europeană privind coordonarea securităţii sociale.
„Criteriile stricte aplicate în cadrul acestei probe garantează faptul că cetăţenii care nu lucrează pot avea acces la securitate socială într-un alt stat membru doar după ce şi-au deplasat cu adevărat centrul de interes în statul respectiv (de exemplu, familiile)”, precizează CE.
Cea de-a treia măsură vizează o mai eficientă utilizare a Fondului Social European (FSE) pentru a aborda problema integrării sociale. Astfel, CE recomandă ca, de la 1 ianuarie 2014, minimum 20% din fondurile FSE să fie cheltuite pentru promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei în fiecare stat membru.
Comisia îşi mai propune să ajute autorităţile locale din întreaga Europă să facă „schimb de cunoştinţe, pentru a răspunde mai bine provocărilor din sfera incluziunii sociale”. În acest context, până la sfârşitul lui 2013, Comisia va finaliza un studiu de evaluare a impactului liberei circulaţii în şase mari oraşe, iar în februarie 2014, va invita primarii să discute provocările şi să facă schimb de bune practici.
A cincea măsură se referă la asigurarea aplicării pe teren a normelor UE privind libera circulaţie.
Până la sfârşitul anului 2014, Comisia va elabora, în colaborare cu statele membre, „un modul de pregătire online”, pentru a ajuta personalul autorităţilor locale să înţeleagă şi să aplice pe deplin dreptul la libera circulaţie al cetăţenilor UE. Decizia a fost luată, după ce, potrivit unui Eurobarometru recent, 47% din cetăţenii UE sunt de părere că problemele cu care se confruntă atunci când se mută într-o altă ţară UE sunt provocate de faptul că funcţionarii administraţiilor locale nu sunt suficient de bine familiarizaţi cu dreptul la liberă circulaţie al cetăţenilor UE.
După ce mai multe state europene, precum Marea Britanie, Franţa, Belgia sau Germania, au exprimat îngrijorări cu privire la „abuzurile” la dreptul de liberă circulaţie, Comisia Europeană a făcut recent un raport, potrivit căruia cetăţenii mobili ai UE care se duc într-o altă ţară europeană ajută economia locală, prin ocuparea unor locuri de muncă, pentru care nu se găseşte forţă de muncă pe plan local. În cele mai multe ţări, muncitorii europeni sunt contribuitori neţi la sistemul de beneficii sociale, adică plătesc la sistemul de asigurări sociale şi de sănătate mai mult decât primesc sub formă de ajutoare de orice fel. „Prin urmare, este foarte puţin probabil ca ei să reprezinte o povară pentru sistemele sociale ale ţărilor membre”, se arată în proiect.
Mai mult, „procentajul cetăţenilor mobili ai UE care beneficiază de prestaţii este relativ scăzut, în comparaţie cu resortisanţii proprii ai statelor membre şi cu cei ai ţărilor terţe”. „În majoritatea statelor membre, cetăţenii mobili ai UE sunt contribuabili neţi la sistemul de protecţie socială din ţara gazdă”, mai precizează autorii raportului.
„Comisia se angajează să garanteze faptul că cetăţenii UE sunt într-adevăr în măsură să-şi exercite drepturile de a munci şi de a trăi în orice ţară din UE. Statele membre şi UE trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura că normele privind libera circulaţie continuă să ofere avantaje maxime cetăţenilor şi economiilor noastre”, a declarat, luni, László Andor, comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune.
Pe de altă parte, comisarul a recunoscut că afluxul de persoane poate reprezenta „o povară pentru sectoare cum ar fi educaţia, locuinţele şi infrastructura”. Prin urmare, Comisia este „pregătită să se angajeze, alături de statele membre, pentru a ajuta autorităţile municipale, şi nu numai, să utilizeze pe deplin resursele Fondului Social European”, a mai spus Andor.
Ministrul german de Interne, Hans-Peter Friedrich, a declarat, la 8 octombrie, că Berlinul nu mai poate accepta primirea est-europenilor care vin doar pentru a accesa ajutoarele sociale. „E adevărat, multe persoane din România şi Bulgaria, dar şi din alte ţări din Estul Europei, vin în Germania pentru a munci serios şi aceştia sunt bineveniţi. Din păcate, sunt şi unii care vin doar pentru că vor să aibă acces la ajutoarele sociale. Nu putem accepta asta şi mă aştept ca şi Comisia să înţeleagă aceste diferenţe”, a declarat Friedrich jurnaliştilor, înainte Consiliul JAI, de la Luxemburg.
Şi Guvernul britanic a evocat, anul trecut, posibilitatea limitării accesului imigranţilor la sistemul de asistenţă socială şi la sistemul de sănătate, invocând un aflux de români şi bulgari în Marea Britanie, după liberalizarea pieţei muncii, la 1 ianuarie 2014.