Din 12 aprilie 1996, urmare a intrării în vigoare a unei noi legi a administraţiei publice locale, Sectorului Agricol Ilfov nu mai există cu această titulatură. Se numeşte sectorul Ilfov şi s-a transformat complet urmare a dezvoltării imobiliare rapide, dar şi a faptului că tot mai multe companii prezente pe piaţa bucureşteană au decis să îşi construiască acolo depozite, centre logistice sau chiar birouri.
Cu toate acestea, prin activitatea agricolă încă prezentă în judeţ, se poate vorbi încă de un sector agrar. ECONOMICA.NET a solicitat Direcţiei pentru Agricultură Ilfov informaţii despre cele mai importante business-uri din acest sector.
Ce se mai cultivă în Ilfov
Potrivit DADR Ilfov, în momentul de faţă aproximativ 45.000 de hectare de treren sunt cultivate, ponderea cea mai mare având-o porumbul (14.896 ha), grâul de toamnă (11.268 ha), floarea soarelui (6.893), rapiţa (6234 ha) şi legumele de câmp şi solarii (6.200 de hecatre). Din datele Institutului Naţional de Statistică (INS), în 2013 în judeţul Ilfov s-au cultivat 64.833 de hectare, din care 38.767 cu cereale pentru boabe,19.358 hectare cu grâu comun, 19.306 cu grâzu dur,13.768 cu plante uleioase,10.387 cu porumb boabe, 8.543 cu floarea soarelui şi 5.965 cu legume. În anul 2000 suprafaţa cultivată era de 96.500 de hecatre, adică dublă faţă de acum.
„Afacerile merg bine anul acesta. Noi am cultivat floarea soarelui, porumb, grâu, rapiţă şi orz. Culturile sunt frumoase datorită precipitaţiilor. Am avut ceva probleme cu băltirile, dar cultivăm mai tarziu”, povesteşte pentru ECONOMICA.NET Toma Drăghici, proprietarul companiei cu cea mai mare exploataţie agricolă din Ilfov, conform datelor DADR Ilfov.
Firma pe care o conduce, SC Toma Pest SRL din comuna Dascăli, exploatează 943 de hectare arendate de la diversi proprietari şi a raportat în 2013 o cifră de afaceri de aproximativ 700.000 de euro. Pentru anul acestaq, previziunile sunt optimiste. „Anul acesta am construit un spaţiu de depozitare de 4.000 de tone şi mai am o hală pentru alte 1.000 de tone. Am investit 500.000 de lei şi este mult mai bine. Anul tercut a fost bătaie de joc. Am luat 0,4 lei pe kilogramul de porumb, iar anulş acesta l-am vândut cu 0,7 lei. De asemenea, pe grâu am luam 0,75 lei pe kilogram, faşp de 0,6 anul acesta. Cumpărătorii se înghesuie deja să facă contracte pentru producţia de anul acesta”, explică Toma Drăghici care îşi vinde marfa „societăţilor mari din domeniu”.
În comuna Afumaţi, Şrirbu Ionel exploatează 926 de hectare de teren prin firma sa SC Agroneb 123 SRL, un business de 774.000 de euro în 2013, în timp ce SC AGroindaf din comuna Petrăchioaia lucrează 700 de hectare. Agroindaf este cunoscută atât prin ferma de vaci Holstein cât şi prin faptul că proprietarul, Claudiu Daviţoiu a preluat fostul IAS Afumaţi cu tot cu un conac construit acum 300 de ani de stolnicul Constantin Cantacuzino.
Nu în ultimul rând, pe poziţia a patra în clasamentul fermierilor din Ilfov se află SC Agromec Moara Vlăsiei, cu 680 de hectare exploatate, urmată de SC Bankok 84 Impex din Vidra care exploateazî 637 de hectare.
Milioane de euro din creşterea animalelor în Ilfov
În judeţul Ilfov încă se mai cresc animale, astfel că efectivul de păsări de anul acesta ajunge la peste 641.000. Caprine sunr în jur de 8.000, ovine-peste 31.200, porcine aproximativ 20.100 şi bovine în jur de 6.200. Cu un an în urmă, conform datelor INS aferente 1 decembrie 2014, la nivelul judeţului erau înregistrate peste 525.600 de păsări, aproximativ 42.800 de ovine şi caprine, în jur de 57.000 de porcine şi 7.600 de bovine.
În ceea ce priveşte compania care deţine cel mai mare număr de animale din Ilfov, datele DARD Ilfov indică SC Agroindaf Afumaţi care exploatează 1.100 de capete şi a raportat în 2014 o cifră de afaceri de 1,4 milioane de euro. Urmează SCAI Pantelimon cu 600 de capete. Unitatea din Pantelimon este cunoscută bucureştenilor atât pentru ferma de bovine cât şi pentru „Ferma Animaelor”, un loc de agrement pentru familiile cu copii deţinut de companie. Urmează SC Industrial Construct Berceni cu 321 de capete.
În top cinci mai apar Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Baloteşti cu 219 capete şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală cu alte 216 capete.