Ce a scris Consiliul Concurenţei lui Teodorovici de la Finanţe, chiar cu o zi înainte de adoptarea OUG 114

Cu menţiunea că am extras din scrisoare poziţia CC referitoare la art. 61, punctele 11-16 din ceea ce era atunci în fază de proiect-astăzi este în vigoare, articol care fxează preţul gaze, iată ce a spus Concurenţa cu o zi înainte ca OUG 114 să fie adoptată

“Din textul proiectului de OUG transpare un posibil tratament diferenţiat al clienţilor noncasnici de gaze naturale. Astfel, în timp ce unii clienţi eligibili care achiziţionează gaze naturale de la producătorii interni vor beneficia de un preţ de 68 lei/MWh, clienţii finali ai furnizorilor de gaze naturale, furnizori care achiziţionează gazele la cel mult 68 lei/MWh, vor plăti furnizorilor un preţ de piaţă, care poate fi superior nivelului de 68 lei/MWh. Reiese că, în lipsa unei obligaţii şi la nivelul furnizorilor privind preţul cu care pot vinde gazele către clienţii finali, clienţii noncasnici care vor achiziţiona gaze naturale direct de la producători vor fi avantajaţi faţă de clienţii noncasnici ai furnizorilor de gaze naturale.

În acelaşi timp există de asemenea riscul ca acest demers să conducă la creşterea exportului de gaze naturale până la limita maximă posibilă tehnic. Chiar dacă această posibilitate este relativ limitată în acest moment, implementarea proiectului BRUA, asumată de statul român, va conduce la creşterea semnificativă a capacităţii de export a gazelor naturale: după cum se cunoaşte, prima fază a proiectului e preconizat a fi operaţională la finele anului 2019 şi va asigura fluxul de gaze spre Ungaria (1,75 miliarde mc/an) şi spre Bulgaria (1,5 miliarde mc/an).

În acest context, reamintim faptul că societatea de transport a gazelor naturale Transgaz este investigată de Comisia Europeană cu privire la o posibilă încălcare a prevederilor art. 102 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, prin restricţionarea fluxului liber de gaze naturale dinspre România spre Statele Membre învecinate, inclusiv ca urmare a unor investiţii insuficiente sau a întârzierii proiectelor de infrastructură relevante, precum şi a utilizării unor argumente tehnice nefondate ca pretext pentru a împiedica/justifica întârzierile în exporturi. În cadrul acestei investigaţii Transgaz şi-a asumat ca angajamente, ce vor deveni obligatorii prin Decizia Comisiei, inclusive asigurarea capacităţii de export ferme până la finalul anului 2019 care cumulat reprezintă circa 4 miliarde mc/an (aproximativ 40% din producţia naţională de gaze naturale).

În aceste condiţii, este posibil ca avansul semnificativ al cantităţilor exportate, coroborat cu posibila lipsă de atractivitate a pieţei româneşti din perspectiva importuriloe, să conducă la un dezechilibru între cererea de gaze naturale (crescută) şi oferta de gaze naturale (limitată), fiind posibilă apariţia unei penurii pe această piaţă. În acest context, menţionăm şi faptul că, în prezenţa unor capacităţi suficiente de interconectare, este normal ca preţurile de pe piaţa românească să fie apropiate de preţurilor de pe alte pieţe din regiune, mai ales în cazul unor produse omogene şi care pot fi tranzacţionate transfrontalier.

De asemenea, considerăm că plafonarea preţului gazelor naturale din producţia internă la un nivel relativ redus, coroborată cu instituirea recentă a obligaţiei de tranzacţionare a gazelor naturale pe platforme centralizate pentru producători şi furnizori, va distorsiona funcţionarea pieţelor centralizate de gaze naturale.

Prin proiectul de OUG se revine la furnizarea în regim reglementat ca unică modalitate de furnizare a gazelor naturale clienţilor casnici, ceea ce stopează procesul de liberalizare şi dereglementare a sectorului gazelor naturale, proces asumat de România în faţa instituţiilor internaţionale.

Totodată, apreciem că ar trebui analizat dacă scopul urmărit prin proiectul de OUG poate fi atins prin măsuri mai puţin intruzive din punct de vedere concurenţial, de exemplu prin acordarea de subvenţii clienţilor casnici cu venituri reduse.

Ca urmare a măsurilor de reglementare propuse prin proiectul de OUG, Comisia Europeană ar putea considera că este încălcat principiul proporţionalităţii, ceea ce ar putea conduce la declanşarea unor proceduri de infringement împotriva României”

OUG 114 care a introdus taxa pe active bancare în funcţie de indicele ROBOR, a introdus taxa de 3% pe cifra de afaceri a companiilor din telecom şi, pe partea de energie, a crescut taxa pe cifra de afaceri a companiilr licenţiate de ANRE de 20 de ori, până la 2%, a re-introdus preţurile reglementate la energie electrică şi a plafonat preţurile la gazeşe vândute din producţia internă la 68 de lei/MWh, intră în această săptămână în dezbaterea Camerei Deputaţilor.