CE aprobă o „recapitalizare preventivă” de 5,4 miliarde de euro pentru cea mai veche bancă din lume

Banca, cu sediul în Siena, înfiinţată în 1472, a solicitat în decembrie ajutor de stat, deoarece nu a reuşit să găsească un investitor privat important, dispus să participe la operaţiunea destinată majorării capitalului. A patra bancă italiană trebuia să strângă o sumă totală de cinci miliarde de euro, prin vânzarea de acţiuni şi schimbul de datorii pe acţiuni, în caz contrar riscând să fie închisă, o mutare care ar fi subminat încrederea în sectorul bancar din peninsulă.

‘Am aprobat injecţia de capital a autorităţilor de la Roma în MPS în conformitate cu reglementările UE, ceea ce va ajuta banca să-şi îndeplinească necesităţile de capital în cazul în care condiţiile economice se înrăutăţesc în mod neaşteptat’, a declarat comisarul european pentru concurenţă, Margrethe Vestager.

Ministrul italian al Economiei, Pier Carlo Padoan, a afirmat: ‘Decizia reprezintă un punct de cotitură pentru MPS şi pentru sectorul bancar italian. În urma injecţiei de capital, banca va fi controlată în proporţie de 70% de Guvernul de la Roma’.

Guvernul italian a dat asigurări că va acţiona în conformitate cu reglementările UE, ceea ce înseamnă că unii deţinători de bonduri Monte dei Paschi vor fi forţaţi să accepte pierderi, astfel încât contribuabilii să nu fie nevoiţi să achite întreaga sumă necesară pentru salvarea Monte dei Paschi.

Padoan a declarat că MOS va vinde aproape în întregime stocul de credite neperformante, de peste 28 de miliarde de euro, până la mijlocul anului viitor.

Utilizarea fondurilor pentru sectorul bancar va înrăutăţi şi mai mult situaţia Italiei, ţara cu cel mai ridicat nivel al datoriei publice din zona euro după Grecia. Cei 20 de miliarde de euro vor majora datoria ţării la peste 134% din PIB. Suma totală alocată până acum de statul italian pentru salvarea băncilor depăşeşte 20 de miliarde de euro.

Săptămâna trecută, Intesa Sanpaolo SpA a anunţat că achiziţionarea activelor viabile ale celor două bănci care se confruntă cu probleme financiare – Veneto Banca şi Popolare di Vicenza – ar putea duce la închiderea a aproximativ 600 de sucursale şi renunţarea la aproximativ 3.900 de angajaţi, printr-un program de plecare voluntară.

Italia a închis cele două bănci veneţiene într-o tranzacţie care ar putea costa statul până la 17 miliarde de euro (19 miliarde de dolari), activele viabile urmând să ajungă la Intesa, cel mai mare grup bancar italian de retail.

Guvernul de la Roma va plăti Intesa 5,2 miliarde de euro (5,82 miliarde de dolari) pentru preluarea activelor viabile ale celor două bănci regionale.

Recent, ministrul Economiei, Pier Carlo Padoan, a anunţat că, pe lângă cele 5,2 miliarde de euro, statul va oferi Intesa garanţii suplimentare de până la 12 miliarde de euro pentru acoperirea potenţialelor pierderi provocate de creditele neperformante ale Veneto Banca şi Popolare di Vicenza.

Banca Centrală Europeană a confirmat că cele două instituţii financiare italiene vor fi închise şi a apreciat că ‘în mod repetat Veneto Banca şi Popolare di Vicenza au încălcat cerinţele privind capitalul ale autorităţilor de supervizare’. De asemenea, BCE a informat că le-a acordat timp celor doi creditori să-şi prezinte planurile de recapitalizare, dar aceştia nu au putut oferi soluţii viabile.

Grupurile bancare italiene deţin aproape o treime din creditele neperformante, fiind pe primul loc în zona euro. Băncile din Germania deţin doar 2,6% din împrumuturile neplătite, în timp ce Grecia şi Cipru aproape jumătate din totalul NPL, arată datele recente publicate de Autoritatea Bancară Europeană (EBA).

Grupurile bancare italiene UniCredit SpA, Intesa Sanpaolo SpA şi Veneto Banca SpA sunt prezente şi pe piaţa din România.