CE aprobă o schemă de ajutoare a României cu valoare de 4 miliarde euro pentru sprijinirea firmelor în contextul războiului din Ucraina

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Războiul de agresiune nejustificat purtat de Rusia împotriva Ucrainei continuă să aibă efecte negative asupra economiei UE și a României. Schema de ajutoare în valoare de 4 miliarde de euro, aprobată astăzi, va permite României să atenueze impactul economic al actualei crize geopolitice asupra întreprinderilor din toate sectoarele. Continuăm să ne afirmăm sprijinul față de Ucraina și de poporul său. În același timp, continuăm să colaborăm îndeaproape cu statele membre pentru a ne asigura că măsurile naționale de sprijin pot fi puse în aplicare în timp util, în mod coordonat și eficace și că sunt protejate, totodată, condițiile de concurență echitabile pe piața unică.”

România a notificat Comisiei, în temeiul cadrului temporar de criză, o schemă în valoare de 4 miliarde de euro (aproximativ 19,7 miliarde de lei) pentru sprijinirea întreprinderilor de toate dimensiunile și din toate sectoarele, în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia.

În cadrul acestei măsuri, ajutorul va lua formă de:

• garanții pentru împrumuturi, cu un buget maxim de 3,6 miliarde de euro
• granturi directe, cu un buget maxim de 390 de milioane de euro pentru a compensa o parte din costurile datorate în cadrul împrumuturilor garantate.

Având în vedere gradul ridicat de incertitudine economică cauzat de situația geopolitică actuală, schema urmărește să asigure faptul că întreprinderile afectate dispun în continuare de suficiente lichidități, permițând băncilor să continue să acorde împrumuturi economiei reale.

Beneficiarii eligibili vor avea dreptul de a primi noi împrumuturi care sunt acoperite de o garanție de stat de până la 90 % din valoarea împrumutului, cu scadențe maxime de până la șase ani.

Comisia a constatat că schema de ajutoare a României îndeplinește condițiile prevăzute în cadrul temporar de criză. În special, în ceea ce privește garanțiile pentru împrumuturi, ajutoarele vor acoperi garanțiile pentru împrumuturi cu o anumită scadență și o valoare limitată.

În ceea ce privește cuantumurile ajutoarelor sub formă de granturi directe, ajutoarele nu vor depăși 62.000 euro și 75.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul agriculturii și, respectiv, al pescuitului acvaculturii și 500.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în oricare din celelalte sectoare. Sprijinul în cadrul schemei va fi acordat până cel târziu la 31 decembrie 2022.

Comisia a concluzionat că schema de ajutoare acordată de România este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar de criză.

Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Cadrul temporar de criză prevede următoarele tipuri de ajutoare care pot fi acordate de statele membre:

• cuantumuri limitate de ajutoare, sub orice formă, pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contramăsurile ulterioare, până la suma majorată de 62.000 de euro și 75.000 de euro în sectorul agriculturii și, respectiv, al pescuitului și acvaculturii și de până la 500.000 de euro în toate celelalte sectoare;
• sprijin pentru lichidități sub formă de garanții de stat și de împrumuturi subvenționate;
• ajutor prin care să se ofere compensații întreprinderilor pentru prețurile ridicate la energie. Ajutorul, care poate fi acordat sub orice formă, va oferi compensații parțiale întreprinderilor, în special marilor consumatori de energie, pentru costurile suplimentare datorate creșterii excepționale a prețului gazului și al energiei electrice. Ajutorul total pe beneficiar nu poate depăși 30 % din costurile eligibile și, pentru a stimula economisirea de energie, ar trebui să privească cel mult 70 % din consumul său de gaze și de energie electrică din aceeași perioadă a anului precedent, până la maximum 2 milioane de euro în orice moment. În cazul în care întreprinderea înregistrează pierderi din exploatare, poate fi necesară acordarea unui ajutor suplimentar pentru a se asigura continuarea activității sale economice. Prin urmare, pentru utilizatorii mari consumatori de energie, intensitățile ajutoarelor sunt mai mari, iar statele membre pot acorda ajutoare care depășesc aceste plafoane, până la 25 de milioane de euro, iar întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectoarele și subsectoarele afectate în mod deosebit, până la 50 de milioane de euro;
• măsuri de accelerare a introducerii energiei din surse regenerabile. Statele membre pot institui scheme de investiții în energia din surse regenerabile, inclusiv hidrogenul din surse regenerabile, biogazul și biometanul, stocarea și căldura din surse regenerabile, inclusiv prin pompe de căldură, cu proceduri de licitație simplificate care pot fi puse în aplicare rapid, incluzând, în același timp, garanții suficiente pentru respectarea condițiilor de concurență echitabile.
• măsuri de facilitare a decarbonizării proceselor industriale. Pentru a accelera și mai mult diversificarea aprovizionării cu energie, statele membre pot sprijini investițiile care vizează eliminarea treptată a combustibililor fosili, în special prin electrificare, eficiență energetică și trecerea la utilizarea hidrogenului produs din surse regenerabile care respectă anumite condiții. Statele membre au posibilitatea fie să instituie noi sisteme bazate pe licitații, fie să sprijine direct proiecte, fără licitații, cu anumite limite în ceea ce privește ponderea sprijinului public per investiție. Ar fi prevăzute bonusuri specifice de tip top-up pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și pentru soluții deosebit de eficiente din punct de vedere energetic.

De la caz la caz, următoarele tipuri de ajutoare sunt, de asemenea, posibile sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții: sprijin pentru întreprinderile afectate de restricționarea obligatorie sau voluntară a gazelor,  sprijin pentru umplerea depozitelor de gaze,  sprijin temporar și limitat în timp pentru trecerea la combustibili fosili mai poluanți care fac obiectul unor eforturi de eficiență energetică și pentru evitarea efectelor de blocare și sprijin pentru furnizarea de servicii de asigurare sau reasigurare întreprinderilor care transportă bunuri către și dinspre Ucraina.

Entitățile controlate de Rusia cărora li s-au aplicat sancțiuni vor fi excluse din domeniul de aplicare al acestor măsuri.

Cadrul temporar de criză include o serie de garanții:

• o metodologie proporțională, conform căreia ar trebui să existe o corelație între cuantumul ajutorului care poate fi acordat întreprinderilor și amploarea activității lor economice, pe de o parte, și gradul lor de expunere la efectele economice ale crizei, pe de altă parte;
• condiții de eligibilitate, de exemplu definirea marilor consumatori de energie drept întreprinderi pentru care achiziționarea de produse energetice reprezintă cel puțin 3 % din valoarea lor de producție.

Cadrul temporar de criză va fi în vigoare până la 31 decembrie 2022 pentru măsurile de sprijin sub formă de lichidități și pentru măsurile care vizează costurile majorate ale energiei. Ajutoarele care sprijină introducerea energiei din surse regenerabile și decarbonizarea industriei se pot acorda până la sfârșitul lunii iunie 2023. În vederea asigurării securității juridice, Comisia va evalua ulterior dacă va fi necesară o prelungire a acestui cadru.

Cadrul temporar de criză adoptat astăzi completează numeroasele posibilități oferite statelor membre de a lua măsuri care să fie conforme cu normele UE existente privind ajutoarele de stat. De exemplu, normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să ofere ajutor întreprinderilor care se confruntă cu deficite de lichidități și care au nevoie de ajutoare pentru salvare urgente. Mai mult, în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, statele membre pot acorda compensații întreprinderilor pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente excepționale, cum sunt cele provocate de criza actuală.