Până acum, de completarea rezervelor de gaze în depozite se ocupa Ucraina, dar în prezent ea refuză să plătească până şi consumul curent, scrie agenţia rusă de presă.
Kievul nu are pur şi simplu mijloacele necesare de a achiziţiona un minim suplimentar de opt miliarde de metri cubi de gaze naturale, care ar costa în jur de 4 miliarde de dolari la preţul actual.
În cadrul unor consultări informale, comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger, a avertizat directori de companii energetice că ar trebui, prin eforturi proprii, să completeze rezervele de gaze în Ucraina, pentru a asigura un tranzit fiabil la iarnă, deoarece Kievul nu poate să facă acest lucru din lipsă de fonduri, scrie Kommersant, citând surse proprii.
La rândul lor, companiile energetice solicitate au cerut Comisiei Europene garanţii politice că gazele nu vor dispărea apoi din depozitele ucrainene, iar dreptul lor de proprietate va fi respectat.
Bruxellesul nu a putut oferi însă astfel de asigurări. Unii experţi consideră că, în condiţiile în care Kievul nu poate în mod curent să-şi achite consumul de gaze, consumatorii de gaze europeni vor trebui inevitabil să-şi asume riscuri cu privire la fiabilitatea tranzitului de hidrocarburi prin Ucraina.
‘Această poziţie (a CE- n. red.) nu a suscitat entuziasm’, a spus sursa ziarului economic rus.
La negocierile cu Gunther Oettinger, ministrul ucrainean al energiei, Iuri Prodan, ar fi confirmat că doar jumătate din cele 9 miliarde de metri cubi de gaze din depozitele ucrainene aparţine societăţii publice Naftogaz, restul fiind în proprietatea companiei Ostchem, a oligarhului Dmitri Firtaş, un apropiat al clanului preşedintelui demis Viktor Ianukovici. Firtaş a fost arestat în martie în Austria în cadrul unei anchete a FBI, pentru corupţie şi formarea unei organizaţii criminale.
O serie de experţi intervievaţi de ziarul menţionat au declarat că oamenii de afaceri încep să înţeleagă că rezolvarea problemei gazelor legat de Ucraina nu poate fi în întregime atribuită politicienilor.
Dar, în pofida acestui fapt, companiile energetice din Europa nu intenţionează să ia vreo măsură concretă în următoarea luni. ‘Toţi aşteaptă rezultatele alegerilor prezidenţiale în Ucraina, alegerile în Europa şi schimbarea componenţei Comisiei Europene’, citează Kommersant una din sursele sale, potrivit căreia ‘nimeni nu este dispus să piardă bani’.