Ce ar trebui să respecte Chevron în România: recomandările UE pentru extracţia gazelor de şist

“Statele membre ar trebui să stabilească norme clare privind eventualele restricții aplicate activităților, de exemplu în zonele protejate, inundabile sau seismice, precum și privind distanțele minime dintre operațiunile autorizate și zonele rezidențiale și de protecție a apelor. De asemenea, acestea ar trebui să stabilească limite minime de adâncime între zona care urmează să fie supusă fracturării și apele subterane” se arată în Recomandare, publicată recent în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene.

În plus, pe lângă stabilirea unei distanţe minime pe verticală între zona supusă fracturării şi pânza de apă, Guvernele trebuie să se mai asigure şi de faptul că, în procesul de fracturare, “utilizarea de substanțe chimice este redusă la minimum”.

Atât Guvernele cât şi cetăţenii ar trebui să ştie exact componenţa fluidului de foraj, lucru care, acum, cel puţin în Statele Unite, unde extracţia de gaze naturale din şisturi este foarte răspândită, nu este cunoscut în detaliu.

“Statele membre ar trebui să se asigure că: operatorul publică informații referitoare la substanțele chimice și volumele de apă pe care intenționează să le utilizeze și care sunt, în cele din urmă, utilizate în cadrul fracturării hidraulice de mare  volum la fiecare sondă. Aceste informații ar trebui să cuprindă denumirile și numerele de înregistrare în Chemical Abstracts Service (CAS) ale tuturor substanțelor și să fie însoțite de o fișă cu date de securitate, în cazul în care este disponibilă, precum și de concentrația maximă a substanței în lichidul de fracturare” se arată în Recomandare.

Puteţi vedea ataşat conţinutul Recomandării Comisiei privind principiile minime pentru explorarea și extracția hidrocarburilor (cum ar fi gazele de șist).

Potrivit unui raport al Agenţiei Americane pentru Energie, România este una din ţările europene cu cele mai mari rezerve estimate de gaze de şist, fiind depăşită doar de Polonia şi Franţa,

Astfel, România ar dispune de 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze neconvenţionale, faţă de 4.200 de miliarde ale Poloniei şi 3.900 de miliarde ale Franţei. Pe locurile 4 şi 5 în Europa se află Danemarca cu 900 de miliarde, respectiv 746 de miliarde de metri cubi. Cel mai „sărace” ţări europene în gaze de şist sunt Germania, Bulgaria, Suedia şi Spania.

Legislaţia referitoare la gazele de şist nu este însă unitară în statele UE, iar în unele ţări există chiar şi o interdicţie asupra fracturării hidraulice. „Gazele de şist suscită speranţe în unele regiuni ale Europei, dar şi preocupări. Comisia răspunde solicitărilor formulând principii minime pe care statele membre sunt invitate să le urmeze în scopul de a ţine cont de aspectele ecologice şi sanitare şi pentru a oferi companiilor de exploatare şi investitorilor previzibilitatea necesară”, a explicat comisarul UE pentru Mediu, Janez Potocnik, după ce Comisia a publicat recomandarea.

În România, compania americană Chevron a primit licenţă pentru explorarea gazelor de şist, şi deţine perimetre în judeţele Vaslui şi Constanţa. Intenţia firmei americane de a demara explorarea în Moldova a dus la proteste în localitatea Pungeşti, soldate chiar cu răniţi. După ce au fost suspendateo perioadă, lucrările au fost reluate.