Emisiunea de titluri de stat pentru populaţie: De ce nu a reuşit Ministerul Finanţelor să le vândă pe toate

21 06. 2015
finante_mfp_84933800

Vineri la sfârşitul programului, în sistemul Bursei de Valori Bucureşti (BVB) erau înregistrate ordine pentru circa 65% din numărul total de titluri de stat puse în vânzare de Ministerul Finanţelor prin oferta publică. Dobânda probabilă la care se va adjudeca oferta va fi cea maximă, de 2,15 %, atractivitatea acestui nivel fiind încă discutabilă, dar toată lumea va primi ce a ordonat.

Oficial, oferta se va încheia cu succes, pentru că prospectul nu precizează un grad minim de subscriere. Judecată ca test al apetenţei publicului pentru obligaţiunile statului este un succes, arătând cum ar trebui vândute acestea. Ca volum de vânzări, oferta pare un eşec.

„Este drept că oferta aceasta, de altfel îndelung aşteptată de piaţa de capital, a venit într-un moment mai puţin fericit. Randamentele la instrumentele cu venit fix sunt în momentul de faţă la un minim istoric. Cred ca această ofertă va fi un reper pentru calibrarea altor emisiuni ale MF şi, indiferent de modul în care se încheie, va fi un punct de plecare pentru utilizarea pieţei de capital în vederea atragerii de resurse. Ca atare, chiar dacă nu va fi subscrisă integral această ofertă, nu cred că putem vorbi despre un eşec”, a răspuns Simion Tihon, broker la Prime Transaction, la întrebările ECONOMICA.NET.

În plus, titlurile vor fi listate la BVB, cu mai multe şanse de lichiditate decât cele care costă 10.000 de lei bucata.

Totuşi, din start, oferta a fost criticată din cauza valorii nominale încă prea mare, de 1.000 de lei pe titlu. În ciuda apetenţei istorice a marelui public pentru obligaţiunile de stat, un român ar fi trebuit să dea mai mult de jumătate din salariul mediu pe economie pentru un singur titlu de stat. Mai mult, extinderea până la 50 de titluri a plajei de titluri pe care investitorii individuali le-ar fi putut subscrie, a arătat clar care este categoria de investitori care a fost ţintită: românii bogaţi, care pot parca până la 50.000 de lei în Trezoreria Statului.

„Acum ar trebui să facă în fiecare an, cel puţin, o ofertă pentru populaţie, din ce în ce mai bună, pentru că au aflat cum ar trebui cui să se adreseze şi cum să promoveze o astfel de ofertă. Oricât aş fi încercat să o promovez eu, clienţii mă înttrebau: randament de 2,15%?! Dar eu pot să fac 5% fără mare bătaie de cap. Este clar că nu unor astfel de investitori trebuie să se adreseze ministerul”, a comentat Marcel Murgoci, directorul de tranzacţii al casei de brokeraj Estinvest, pentru ECONOMICA.NET.

Pe de alră parte, emitentul titlurilor, Ministerul Finanţelor Publice (MFP), a preferat să menajeze confortul intermediarilor, potrivit unui oficial apropiat emisiunii titlurilor. „Nu au vrut mai jos”, a spus sursa citată, referindu-se la valoarea nominală mare. Ar fi trebuit să le fie mult mai uşor celor trei bănci intermediare, BCR, BRD şi Raiffeisen Bank, să-şi acceseze clienţii bogaţi, pentru a le vinde titlurile mai uşor şi cu costuri mai mici. Mulţi dintre aceşti clienţi se află în evidenţele serviciilor de private banking.

Totuşi, se pare că tocmai această judecată a dat greş, clienţii mai bogaţi având şi mai multă educaţie financiară, suficient de multă ca să pună sub semnul întrebării profitabilitatea  plasamentului. Lor nu le va fi fost suficient argumentul oficialilor MFP că statul este mai sigur ca o bancă şi nici mentalitatea comună favorabilă, cu rădăcini în vremurile în care o obligaţiune CEC era păstrată ca o relicvă sfântă. Poate că dacă titlurile ar fi costat două sau trei sute de lei, românii obişnuiţi şi-ar fi rupt din salariu aceşti bani, ar fi sărit peste o întreţinere la bloc şi ar fi cumpărat un titlu sau două.

1.000 de lei / titlu a fost prea mult, indiferent de dobândă (s-a licitat foarte mult şi la 1,75%!). Ştefan Nanu,  şeful Trezoreriei Statului, confirmă:

„În prezentarea ofertei în câteva oraşe mari din ţară (Cluj, Timişoara, Iaşi şi Bucureşti) ni s-a solicitat reducerea valorii nominale, de la 1.000 de lei spre niveluri mai joase, astfel încât să ne adresăm persoanelor cu venituri mai mici. Am primit şi solicitări de a face emisiuni la maturităţi mai lungi. Vom vedea pe viitor”, a declarat Ştefan Nanu, cu ocazia conferinţei Romania Investors Day.

Citeşte şi

La titlurile de stat pentru populaţie dobânda cea mai licitată este 2%. Cât de atractivă este oferta