Taxarea gazelor a fost subiectul dominant al discuțiilor de la Guvern la care a fost prezent șeful OMV, Alfred Stern, care este și președinte al Consiliului de Supraveghere al Petrom, potrivit surselor noastre.
În primul rând, reprezentanții OMV și cei ai Petrom au vrut să primească asigurarea că activele care vor fi implicate în extracția gazelor din Marea Neagră din proiectul Neptun Deep nu vor face obiectul taxei pe construcții speciale care urmează să fie introdusă de Guvern, mai cunoscută și ca taxa pe stâlp, care a mai fost inclusă.
Deși Petrom beneficiază de acea clauză de stabilitate din legea offshore prin care teoretic nu pot fi impuse taxe noi pentru exploatarea gazelor din Neptun Deep, totuși industria a solicitat ca forumulările viitoare din normele metodologoce care vor stabili pentru ce va plăti taxa să țină cont în mod expres de situația exploatării din Marea Neagră ca să nu existe apoi dubii care să conducă apoi la eventuale litigii.
În al doilea rând, reprezentanții companiilor au solicitat ca, peste un an, când piața gazelor va fi reliberalizată – plafonarea prețurilor la gaze a fost prelungită până la 31 martie 2026 – se se reactualizeze nivelul de la care pleacă taxarea suplimentară, care a fost stabilit acum 12 ani. Practic, petroliștii și-ar dori ca acea valoare de referință, de 45 de lei/MWh, să fie crescută, astfel ca taxarea de tip windfall să fie diminuată.
Legat de discuțiile legate de aspecte legate de guvernanța corporativă, în contextul în care trebuie aplicat noul cod de guvernanță al BVB, iar unii membrii români din Consiliul de Supraveghere (OMV are 6, ceilalți acționari au 3) sunt într-un conflict cu managementul companiei, nu am reușit să aflăm prea multe – doar că s-ar fi exprimat dezaprobarea, din partea austriecilor, asupra atitudinii unuia dintre ei.
Ce a discutat delegația OMV și Petrom cu Bolojan puteți citi AICI.
OMV Petrom este o companie listată pe bursă, acționarul majoritar fiind OMV din Austria, cu 51%. Statul român, prin Ministerul Energiei, deține aproape 21%, iar printre acționarii minoritari se regăsesc cu procente semnificative și fondurile de pensii private locale dar și mii de români, persoane private.