CE avertizează Germania că trebuie să acorde şomaj europenilor fără loc de muncă

Juriştii Executivului european susţin, în poziţia transmisă Curţii Europene de Justiţie (CJUE), că excluderea europenilor de la ajutoarele sociale nu este conformă cu dreptul comunitar.

Dacă CJUE va fi de acord cu poziţia CE, europenii vor avea în viitor mai multe şanse pentru a obţine ajutor de şomaj în Germania, chiar şi în cazul în care nu îşi caută un loc de muncă, scrie publicaţia citată.

Poziţia Comisiei a fost transmisă în cazul unei românce de 24 de ani şi a fiului său. Cei doi trăiesc din 2010 în Germania. Tânăra a locuit la sora ei în Leipzig unde a studiat timp de 3 ani. Femeia a primit alocaţie pentru copil şi un spor de întreţinere, dar în momentul în care a solicitat ajutor de şomaj (Hartz-IV) a fost refuzată. Românca a dat statul german în judecată, dar Tribunalul social din Leipzig a decis, în iulie 2013, să solicite clarificări de la CJUE.

În prezent, statul german nu acordă ajutor de şomaj imigranţilor care vin în Germania în alte scopuri decât cel al căutării unui loc de muncă.

Comisia cere, însă, Berlinului să acorde un tratament egal tututor cetăţenilor din statele membre UE.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Pia Ahrenkilde Hansen a precizat, joi, că Executivul european a trimis „observaţii privind o întrebare preliminară aflată pe rolul Curţii Europene de Justiţie”.

„Ceea ce a făcut CE în acest caz, aşa cum face întotdeauna, a fost să trimită observaţii CJUE pentru a clarifica cum şi cui sunt acordate beneficii (sociale). Sugestiile şi acuzaţiile potrivit cărora Comisia forţează Gemania să acorde asistenţă socială pentru toţi şomerii europeni sunt, desigur, complet greşite. Statele europene, Germania în speţă, nu sunt obligate de legea comunitară să acorde asistenţă socială cetăţenilor UE care nu sunt activi din punct de vedere economic în primele trei luni”, a declarat Hansen.

Oficialul european a mai spus că există „reglementări stricte” în legislaţia europeană pentru a preveni aşa-numitul „turism pentru beneficii”. „Pentru a beneficia de asistenţă socială într-o altă ţară europeană un cetăţean din alt stat trebuie să fie angajat, să fie rudă apropiată (a unei persoane aflată în acea ţară) sau să aibă reşedinţa în acel stat”, a precizat Pia Ahrenkilde Hansen, adăugând că aceste reglementări vor fi prezentate, luni, în detaliu, de comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, László Andor.

Pe de altă parte, politicieni de dreapta au declarat că trebuie restrâns dreptul europenilor la ajutoare sociale.

Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, Elmar Brok (CDU), a declarat, recent, că imigranţii care vin în Germania doar pentru ajutoare ar trebui trimişi rapid în ţările de origine.

„Imiganţii care vin în Germania doar pentru Hartz IV (ajutor de şomaj), alocaţia pentru copii şi asigurarea de sănătate trebuie trimişi rapid înapoi în ţările lor de origine. Pentru a preveni intrările multiple, ar trebui să ne gândim la luarea de amprente”, a spus Brok, citat de ziarul Bild.

Secretarul general al CSU, Andreas Scheuer, a declarat, luni, că muncitorii calificaţi sunt bineveniţi în ţara sa, dar a precizat că 46% din românii şi bulgarii ajunşi în Germania după 2007 nu au niciun fel de pregătire profesională, iar Berlinul nu trebuie să importe problemele altora.

„Institutul pentru piaţa muncii şi cercetare profesională a Agenţiei Federale pentru Muncă a estimat că în 2014 vor fi până la 180.000 de imigranţi din România şi Bulgaria, după deschiderea pieţei muncii. Există deja strigăte de ajutor în acest sens de mai bine de un an, printre altele de la oraşe şi comune”, a declarat, într-un interviu acordat Die Welt, Andreas Scheuer, secretarul general al Uniunii Creştin-Sociale, aliaţii din Bavaria ai cancelarului Angela Merkel.

Acesta a mai precizat că trebuie restrâns accesul imigranţilor la sistemul de asigurări sociale.