Executivul comunitar consideră că legea din Grecia dă statului dreptul la o participare în conducerea grupului mult mai semnificativă decât participaţia pe care o deţine.
CE a oferit Greciei termen de două luni pentru a răspunde opiniei motivate transmise, iar dacă autorităţile nu răspund satisfăcător în acest interval, cazul ar putea ajunge la Curtea de Justiţie, potrivit unui comunicat al Comisiei.
Avertismentul CE are la bază un acord între Grecia şi Deutsche Telekom din 2008, pentru vânzarea de către stat a unei participaţii de 3,03% din OTE grupului german. La momentul tranzacţiei, atât Grecia cât şi Deutsche Telekom aveau participaţii de câte 25% plus o acţiune. Cele două părţi au încheiat un contract de vânzare-cumpărare şi un acord al acţionarilor, ambele aprobate prin lege, care stipula că acordurile dobândesc efectul unei legi.
Comisia contestă prevederile legii care dau statului, chiar şi ca acţionar minoritar, dreptul să numească jumătate din membrii organismelor de conducere ale OTE, oferă ample posibilităţi de veto, în chestiuni de afaceri şi de organizare, şi impun necesitatea ca Deutsche Telekom să obţină acordul statului pentru o vânzare a acţiunilor pe care le deţine la OTE. De asemenea, legea include o clauză de control, care precizează că în cazul schimbării controlului la Deutsche Telekom, dacă investitorul care preia controlul nu întruneşte condiţiile legii, Grecia are dreptul să ceară grupului german să-i vândă înapoi toate acţiunile deţinute.
Deutsche Telekom deţine în prezent o participaţie de 40% la OTE, iar statul elen de 10%. Investitori instituţionali din Grecia deţin acţiuni totalizând 11%. Investitorii instituţionali străini controlează 29% din titlurile operatorului de telefonie, iar un pachet de aproape 10% este deţinut de alţi mici acţionari.
În România, OTE este acţionar majoritar la Romtelecom şi deţine Cosmote, al treilea operator de telefonie mobilă de pe piaţă, şi lanţul de magazine Germanos.