Ce conţin de fapt preţurile de referinţă la RCA. Firmele de asigurări le răspund transportatorilor care îi acuza pentru scumpiri

UNSAR atrage din nou atenția asupra dezinformărilor grave aduse „printr-un document de tip „fake news” propagat în spațiul public de o anumită asociație, cu scopul de a promova o imagine falsă asupra pieței de asigurări RCA din România”, arată comunicatul asigurătorilor.

Societăţile de asigurări aduc clarificări privind modul în care se determină tarifele de referință pentru asigurarea RCA. Chiar dacă toate aceste informații au un caracter tehnic, în spiritul unei informări corecte și complete a publicului, facem următoarele precizări:

Tarifele de referință sunt calculate și publicate într-un raport elaborat de către o societate cu expertiză recunoscută în domeniu, contractată de către ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

În acest sens, prima RCA la care se face referire în comunicatul transmis de către asociaţia transportatorilor reprezintă o primă de risc (pură) și este doar unul din elementele pe baza căruia se determină prin metode actuariale tariful de referință, utilizându-se o formulă de calcul expres reglementată de legislația RCA.

Coumincatul UNSAR arată: că, în plus față de prima de risc (pură), pentru a se ajunge la tarifele de referință pe categoriile de vehicule menționate în Raportul ASF sunt luați în calcul o serie de factori și anume:

1. Factorul pentru daunele mari – este o componentă substanțială în modelul de determinare a tarifelor de referință RCA. Cu toate că daunele mari sunt rare (au o frecvență de producere mică), ele au, de regulă, o valoare semnificativă din totalul daunelor (au o severitate mare). În cazul asigurărilor RCA aceste daune mari sunt, de obicei, consecința unor evenimente asociate cu vătămări corporale sau decese din accidente de autovehicule. Acest factor a fost determinat conform pct.3.5.1. (pag. 15) raportat la secțiunea 3.2. (pag. 8) din Raportul ASF
2. Factorul IBNR – reprezintă rezerva pe care orice asigurător trebuie să o constituie conform obligațiilor legale, acest factor având în vedere situația daunelor produse, dar care încă nu au fost avizate la asigurător. Acest factor a fost determinat prin metode actuariale în cadrul Raportului ASF, rezultând o valoare de 15,9% (pct.3.5.2. din Raportul ASF, pag. 15 și 16)
3. Factorul Inflația daunelor – reprezintă o încărcare a primei de risc prin care se înglobează o rată anuală de modificare a primelor de risc viitoare, pe baza datelor statistice. Factorul estimat în Raportul ASF pentru inflația daunelor este de 8,28% (pct. 3.5.3 din Raportul ASF, pag. 16)
4. Marja de siguranță – este un factor tehnic generat printr-un model actuarial (GLM) și reprezintă, mai simplu spus, o plasă de siguranță pentru segmentele unde daunele reale sunt diferite față de cele estimate (pct.3.5.4 din Raportul ASF, pag. 16)

Abia după ce prima de risc (pură) este încărcată cu factorii anterior menționați, aceasta devine prima de risc de referință. La rândul ei, aceasta este ajustată cu alți factori esențiali, cum ar fi:

1. Factorul de bonus-malus, care reprezintă un factor tehnic stabilit conform Normei ASF nr. 20/2017 fiind diferit pentru persoanele fizice și persoanele juridice, pentru fiecare categorie de vehicul (pct.3.5.5. din Raportul ASF, pag. 16 -19)
2. Cheltuielile asigurătorului (pct.3.5.6. din Raportul ASF, pag. 19) – care sunt limitate la 25% din prima brută de referință și care cuprind:

• Cheltuieli de daună – practic cheltuielile care țin de instrumentarea dosarelor de daună
• Comisioanele plătite distribuitorilor și alte cheltuieli de achiziție;
• Cheltuieli administrative, cum ar fi soft-urile de vânzare și administrare a polițelor, mentenanța acestora, suport funcție de distribuție etc.;
• Cheltuieli cu reasigurarea (instrument utilizat pentru dispersia riscului).
  3. Marja de profit – stabilită la 5% din prima brută de referință (pct.3.5.7. din Raportul ASF, pag. 19)

Ulterior, prima de risc de referință este ajustată cu factorii anterior menționați și devine Prima brută de referință și se ajunge la tarifele de referință (pag. 20-27 din Raportul ASF).

„Așadar, atunci când se face referire la profitabilitatea sectorului RCA, orice persoană de bună-credință ar trebui să aibă în vedere calculele realizate de specialiști, precum și datele statistice oficiale, netrunchiate, care redau imaginea corectă a pieței de RCA din România atât din perspectiva costurilor, cât și a profitabilității. 

În alta ordine de idei, referindu-ne la profitabilitate, în susținerea celor prezentate și făcând apel la datele publice, precizăm că la nivelul anului 2020, valoarea totală a primelor brute subscrise RCA a fost de 3,96 miliarde RON, cu o pierdere aferentă de -13% (în valoare absolută de aprox. 0,5 miliarde RON). Pe de altă parte, cifra de afaceri obținută de societățile de transporturi rutiere de mărfuri (cod CAEN 4941) a fost de 50,6 miliarde RON, cu un profit aferent de 6,7% (în valoare absolută de aprox. 3,4 miliarde RON)”, arată comunicatul asigurătorilor.

Prin simpla comparație a acestor date observăm cum doar profitul înregistrat în anul 2020 (anul declanșării pandemiei de COVID-19) de către societățile de transport rutier de mărfuri a avut o valoare aproximativ egală cu cea a primelor brute subscrise aferente polițelor RCA. În concret, pentru fiecare 100 de lei încasați în 2020, asigurătorii au plătit în medie 113 lei, în timp ce pentru fiecare 100 lei încasați în 2020, transportatorii au înregistrat în medie un profit de 7 lei. Mai mult, după primele 9 luni ale anului 2021, situația s-a agravat, ajungându-se ca pentru 100 de lei încasați asigurătorii să plătească în medie 131 lei, conform datelor ASF.