Ce cred românii despre regionalizare – studiu IRES

Potrivit studiului realizat de IRES, mai mult de jumatate dintre persoanele intervievate considera ca prin regionalizare s-ar îmbunatati atragerea de fonduri europene si cooperarea cu alte comunitati din tara si Uniunea Europeana.

Citeşte şi Regionalizarea României, proiectul abandonat: La Bucureşti e ca la Berlin, Moldova e lanterna roşie a Europei

De asemenea, calitatea serviciilor publice, crearea de locuri de munca, finantarea proiectelor de infrastructura, nivelul de trai si drumul parcurs de cetatean pentru rezolvarea unor probleme s-ar îmbunatati, în opinia a mai mult de patru din zece respondenti. În plus, peste 30% dintre intervievati cred ca reducerea birocratiei si resursele bugetare la nivel local s-ar îmbunatati în urma regionalizarii.

‘Actuala clasa politica nu poate gestiona cu succes procesul de regionalizare a României, în opinia unei jumatati dintre respondenti; în schimb, aproximativ patru din zece participanti la studiu cred ca actuala clasa politica poate gestiona acest proces cu succes, iar aproximativ unul din zece respondenti nu stiu sau nu doresc sa îsi exprime opinia cu privire la acest aspect’, se arata în comunicat.

Aproape jumatate dintre intervievati (46%) considera ca cetatenii sunt cei care ar trebui sa ia decizia privind cea mai buna forma de regionalizare, 17% dintre participantii la studiu cred ca presedintele tarii este cel care ar trebui sa ia aceasta decizie. De asemenea, 12% cred ca Parlamentul ar fi cel care ar trebui sa decida forma de regionalizare cea mai buna.

Desfiintarea judetelor în cadrul regionalizarii este privita ca fiind o optiune proasta sau foarte proasta de 54% dintre cei care au participat la studiu, doar 37% considerând ca aceasta ar fi o decizie buna sau foarte buna. Un procent semnificativ din respondenti, si anume 67%, considera ca atributiile pe care institutia prefectului le are ar trebui diminuate în cazul regionalizarii, iar aproximativ o cincime dintre cei care au fost intervievati cred ca aceasta institutie ar trebui desfiintata.

În studiul Barometrul încrederii în institutii – administratie locala, realizat de IRES, în perioada 12-13 martie 2015, 47% dintre respondenti spun ca, în acest moment, lucrurile în România merg într-o directie buna, în timp ce 45% considera ca acestea merg într-o directie gresita.

Studiul a fost realizat pe un esantion de 1.235 de persoane cu vârste de peste indivizi de 18 ani, în perioada 12-13 martie 2015.

Care sunt regiunile României – situaţia actuală

Planurile actuale privind regionalizarea suprapun hărţii actuale administrative cele opt regiuni de dezvoltare, create în 1998 pentru coordonarea necesară aderării României la Uniunea Europeană.

Procesul de regionalizare se derulează în strînsă legătură cu descentralizarea administrativă şi financiară.

Ce s-a întâmplat până acum

Decembrie 2012 – includerea proiectului în Programul de Guvernare 2013-2016
Februarie 2013 – aprobarea în Guvern a Memorandumului privind adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare în România
Februarie-martie 2013 – crearea structurilor de lucru (CONREG, CTIRD), prevăzute în Memorandum, primele întâlniri
Aprilie 2013 – iniţierea primelor dezbateri, întâlniri de lucru cu experţi străini şi cu reprezentanţii administraţiei publice locale
Mai 2013 – întâlnire de lucru cu reprezentanții administrației publice locale privind descentralizarea
Mai-iunie 2013 – primele dezbateri în plan local au fost organizate la Iași, Craiova și Timisoara.
După care nu s-a mai întâmplat nimic până în ziua de azi.

Care sunt paşii către regionalizare

Analiza necesară organizării şi funcţionării regiunilor administrativ-teritoriale
Analiza proiectelor de modificare a actelor normative care vizează transferul de competenţe către administraţia publică de la nivel local, judeţean şi regional
Elaborarea pachetului legislativ necesar pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice regionale.
– Organizarea de întâlniri-dezbateri libere, în fiecare regiune, cu participarea mediului academic, a societăţii civile, a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale etc., precum şi a reprezentanţilor Guvernului.
– Organizarea unor întâlniri-dezbateri finale în Bucureşti, cu participarea mediului academic, a societăţii civile, a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, a partidelor politice parlamentare şi neparlamentare etc., precum şi a reprezentanţilor Guvernului.
– Definitivarea pachetului de acte normative privind descentralizarea şi regionalizarea.
– Adoptarea de către Parlament a legii pentru revizuirea Constituţiei.
– Desfăşurarea referendumului.
– Validarea rezultatelor referendumului de către Curtea Constituţională a României.
– Intrarea în vigoare a Constituţiei revizuite, la data publicării în Monitorul Oficial a Hotărârii de validare a referendumului.
– Promovarea şi aprobarea pachetului de acte normative privind descentralizarea şi regionalizarea în Guvern, imediat după data intrării în vigoare a Constituţiei revizuite.
– Organizarea de alegeri pentru autorităţile publice regionale.