Statul elen a încheiat, în ultimii patru ani, două acorduri uriaşe de finanţare externă cu guvernele din zona euro şi FMI, cu o valoare nominală de 220 miliarde de euro, potrivit datelor Reuters. O parte din bani au fost plătiţi. Acestei datorii i se adaugă obligaţiunile guvernamentale greceşti preluate de Banca Centrală Europeană şi de băncile naţionale din zona euro.
Către investitori privaţi, Grecia are de plată 38,7 miliarde de euro, rămase după restructurarea datoriei guvernamentale în 2012, care a tăiat cu 107 miliarde euro, sau 75%, datoria publică totală a ţării.
Guvernul grec a emis de asemenea titluri de stat pe termen scurt de 15 miliarde euro, majoritatea cumpărare de băncile greceşti.
FMI
Conform acordurilor de bailout încheiate în ultimii patru ani cu creditorii străini, Grecia a avut acces la fonduri de 48,1 miliarde de euro de la FMI, din care a accesat un total de 31,8 miliarde de euro. Grecia şi-a respectat până acum calendarul de plată către Fondul Monetar de la Washington, însă nu va putea onora rata de aproape 1,6 miliarde euro scadentă marţi, 30 iunie.
BCE
Banca Centrală Europeană deţine obligaţiuni guvernamentale greceşti în valoare de aproximativ 18 miliarde de euro, a căror valoare se va prăbuşi dacă Grecia intră în default şi iese din zona euro. Următoarele scadenţe semnificative în contul acestor bonduri sunt în iulie şi august cu o valoare cumulată de 6,7 miliarde de euro.
Pe lângă datoria publică grecească deţinută de BCE, instituţia de la Frankfurt are de asemenea de recuperat 118 miliarde euro de la băncile greceşti. Dacă Grecia iese din zona euro, pierderea va trece în dreptul băncilor centrale din zona euro, Germania urmând să încaseze cea mai grea lovitură. De asemenea, în Grecia sunt în circulaţie bancnote de 45 miliarde de euro.
Eurozona
Guvernele din zona euro au acordat Greciei împrumuturi bilaterale în valoare totală de 52,9 miliarde euro, în baza acordurilor de bailout încheiate în ultimii patru ani. Sub incidenţa celui de-al doilea acord cu Grecia, statul elen a primit până acum 141,8 miliarde de euro de la fondul de stabilitate financiară al zonei euro.
Germania are cea mai ridicată expunere directă pe default-ul Greciei, de 57,23 miliarde de euro, urmată de Franţa, cu 42,98 miliarde de euro, Italia, cu 37,76 miliarde de euro, respectiv Spania, 25,1 miliarde de euro.
Statele euro au prelungit de la 15 la 30 de ani maturitatea împrumuturilor către Grecia şi au redus dobânzile percepute la 0,5 puncte procentuale peste propriile costuri de împrumut. De asemenea, Grecia a obţinut de la partenerii europeni un moratoriu de 10 ani pe serviciul datoriilor contractate de la fondul european de stabilitate în baza acordului semnat în 2012. Guvernul grec a cerut celorlalte ţări din eurozonă o nouă restructurare a datoriei de stat, măsură sprijinită şi de FMI.