„În propunerea Comisiei, aflată în discuţie, nu este exclus ca depozitele mai mari de 100.000 euro să fie instrumente eligibile pentru proceduri de bail-in (recapitalizarea unei bănci aflate în dificultate fără mobilizarea de fonduri publice sau garanţii guvernamentale – n.r.). Este o posibilitate”, a declarat marţi la Bruxelles purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Chantal Hughes, citat de The Guardian.
Ea a subliniat că micile economii, cele constituite în depozite de sub 100.000 euro, vor fi în continuare garantate.
„Niciodată nu va fi posibil să fie implicaţi în proceduri de bail-in cei cu depozite mai mici de 100.000 euro, acum sau în viitor”, a afirmat oficialul CE.
Ministrul olandez al Finanţelor Jeroen Dijsselbloem, preşedintele grupului de lucru al miniştrilor Finanţelor din zona euro, a declarat luni, într-un interviu acordat Reuters şi Financial Times, că acordul de bailout încheiat cu Cipru, care presupune accesarea a până la 40% din depozitele bancare mai mari de 100.000 euro constituite în ţară în vederea recapitalizării sistemului bancar, ar trebui să servească drept model pentru soluţionarea viitoarelor crize bancare din zona euro.
Acordul CE şi Fondului Monetar Internaţional cu Cipru are rolul de a menţine statul în zona euro şi presupune închiderea Cyprus Popular Bank (Laiki), a doua mare bancă din ţară, cu transferul depozitelor garantate, cele mai mici de 100.000 euro, către Bank of Cyprus, cea mai mare bancă cipriotă. Depozitele neacoperite de garanţia legală, cele mai mari de 100.000 euro, vor finanţa cu 4,2 miliarde euro programul de salvare a Ciprului.
Totodată, deţinătorii de depozite mari de la Bank of Cyprus vor avea conturile îngheţate pentru o perioadă nedeterminată, până când banca va fi restructurată şi recapitalizată. Capitalul suplimentar necesar pentru consolidarea băncii va fi tras din depozietle mai mari de 100.000 euro.
Ministrul cipriot al Finanţelor, Michalis Sarris, a declarat că deponenţii cu peste 100.000 de euro în cele două bănci ar putea pierde circa 40% din sumele care depăşesc pragul garantat prin lege. O serie de măsuri de control asupra circulaţiei capitalului vor fi menţinute pentru mai multe săptămâni, a precizat oficialul.
Strategia adoptată în cazul Ciprului reprezintă o deviere semnificativă de la bailout-urile care au avut loc în ultimii ani în UE, deoarece nu presupune mobilizarea de fonduri de la bugetul de stat sau de garanţii guvernamentale. Acordul este cunoscut drept un „bail-in”: costurile de restructurare ale băncilor aflate în dificultate sunt suportate de acţionari, deţinători de obligaţiuni şi, dacă este necesar, deponenţi.
Acordul cu Cipru, în forma iniţială, convenită cu 10 zile în urmă, presupunea atragerea a 5,8 miliarde euro prin taxarea depozitelor bancare din ţară, cu 6,75% în cazul sumelor mai mici de 100.000 euro şi 9,9% pentru economiile care depăşesc acest prag. Înţelegerea a fost respinsă de Parlamentul cipriot.