CE: Economia României accelerează, însă cu deficite şi riscuri majore. Pericole: darea în plată şi populismul electoral
„Creşterea reală a PIB va rămâne peste potenţial în orizontul de prognoză, sprijinită de cererea internă solidă. Inflaţia va reveni pe plus de la jumătatea anului 2016, în timp ce piaţa muncii îşi va menţine stabilitatea. Deficitul bugetar va creşte puternic în 2016 şi 2017, în urma reducerilor de taxe şi creşterilor de cheltuieli”, notează Comisia Europeană în prognoza economică de primăvară pentru România.
Astfel, creşterea economică va fi propulsată de consum, care va ajunge la un nou vârf post-criză, sprijinit de reducerea TVA, creşterea salariilor şi accelerarea creditării pe fondul prăbuşirii dobânzilor la minime record. Investiţiile accelerează şi ele, în principal datorită îmbunătăţirii ratei de absorbţie a fondurilor europene.
Pe de altă parte, deficitul de cont curent va continua să se lărgească: importuri mai mari datorită creşterii cererii interne şi exporturi mai mici pe fondul problemelor economice din UE.
Inflaţia va accelera puternic anul viitor, odată cu dispariţia efectului de bază al reducerii TVA cu 4 puncte procentuale, la 20%, pe fondul creşterii puternice a cererii interne, accelerată de salariile mai mari şi de majorarea salariului minim.
„Rigidităţile” de pe piaţa muncii vor împiedica creşterea angajărilor, creşterea participării la forţa de muncă şi crearea de noi locuri de muncă, iar rata şomajului nu va înregistra variaţii semnificative, anticipează CE. Comisia avertizează că creşterea salariilor bugetarilor şi a salariului minim ar putea afecta negativ competitivitatea economică.
Potrivit Comisiei Europene, Legea dării în plată ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra încrederii investitorilor şi creditării în următorii ani, într-un context extern incert, cu evoluţii economice dezamăgitoare pe bandă rulantă în Europa.
În privinţa bugetului, Comisia anticipează că deficitul va depăşi anul viitor plafonul de 3% din PIB pe fondul reducerii TVA şi eliminării supraaccizei la carburanţi şi a taxei pe stâlp. Populismul electoral se conturează ca principal factor de risc în privinţa prognozei fiscale, Comisia previzionând „noi iniţiative expansioniste în perioada premergătoare alegerilor locale şi parlamentare din 2016, inclusiv în privinţa politicii salariilor din sectorul public”.
Prognoza economică de primăvară a Comisiei Europene pentru România, principalii indicatori
Astfel, Comisia anticipează o creştere economică de 4,2% pentru 2016, care va încetini anul viitor la 3,7%. Sunt prognozate creşteri ale consumului privat, de 6,9%, şi consumului public (guvern, autorităţi locale, agenţii şi companii de stat) cu 6,3% în acest an, care ar urma să încetinească la 5%, respectiv 2,4% în 2017. Investiţiile ar urma să crească cu 5,5% în acest an şi cu 6,1% în 2017, după plus 8,8% în 2015, potrivit CE.
Creşterea importurilor va accelera la 9,8% în 2016, de la 9,1% anul trecut, dar va încetini la 7,6% în 2017, în timp ce exporturile vor creşte cu 4,5% în acest an şi cu 4,8% anul viitor.
Astfel, în timp ce contribuţia cererii interne la PIB ar urma să fie de 6,4% în 2016, respectiv 5% în 2017, exporturile vor înregistra o contribuţie negativă de 2,2% în acest an, respectiv 1,3% anul viitor.
Rata şomajului se va menţine la 6,8% în 2016 şi va scădea uşor, la 6,7%, anul viitor, în timp ce salariile (compensaţia angajaţilor per capita) vor creşte anul acesta cu 6,9% şi anul viitor cu 6,2% după un avans de numai 3,2% în 2015. Costul real al forţei de muncă, care a înregistrat anul trecut o scădere de 1,4%, va creşte cu 2,5% în 2016 şi cu 2,3% în 2017, de unde şi temerile Comisiei privind pierderea de competitivitate economică.
Inflaţia anuală a atins în martie un minim istoric de 2,4%, însă creşterea consumului va împinge inflaţia (indicele armonizat al preţurilor de consum) la -0,6% pe ansmablul întregului an. Preţurile de consum ar urma să crească anul viitor cu 2,5%, pe fondul creşterii puternice a consumului.
Deficitul comercial este previzionat să crească la 5,9% din PIB în acest an şi 7% din PIB în 2017, iar deficitul de cont curent se va lărgi la 2,1% din PIB în 2016 şi 2,8% din PIB anul viitor, potrivit prognozei economice de primăvară a CE.
Deficitul bugetar (ESA) va ajunge în acest an la 2,8% din PIB şi se va lărgi în 2017 la 3,4% din PIB, depăşind astfel plafonul stabilit de tratatele UE, ceea ce ar putea declanşa procedura de deficit excesiv împotriva României.
Datoria publică va creşte în acest an cu 0,3 puncte procentuale, la 38,7% din PIB, dar ar urma să urce mai puternic anul viitor şi să ajungă la 40,1% din PIB.