CE: Economia UE este în creştere pentru al şapterea an consecutiv, iar tendinţa se va menţine şi în 2020

Numărul persoanelor care au un loc de muncă a atins o cifră record, iar rata şomajului nu a fost niciodată mai scăzută. Există însă în continuare decalaje importante între ţări, regiuni şi categorii de populaţie. În acest context, Comisia invită statele membre să continue pe calea progreselor realizate în ultimii ani. Aplicarea unor reforme eficace, însoţite de strategii de investiţii bine ţintite şi de politici fiscal-bugetare responsabile, funcţionează în continuare ca o busolă care ghidează cu succes procesul de modernizare a economiei europene, se arată în documentul Executivului comunitar.

Miercuri, Comisia European a prezentat recomandările specifice fiecărei ţări pentru 2019, în care defineşte orientările de politică economică adresate tuturor statelor membre ale UE pentru următoarele 12-18 luni. Executivul comunitar recomandă, totodată, închiderea procedurii aplicabile deficitelor excesive în cazul Spaniei şi adoptă o serie de documente în temeiul Pactului de stabilitate şi de creştere.

„Semestrul european a contribuit în mod real la îmbunătăţirea situaţiei economice şi sociale din Europa. Mai rămân însă provocări importante cărora trebuie să le facem faţă şi începe să se profileze tot mai pregnant riscul unei deteriorări a perspectivelor economice. Este îngrijorător să constatăm o încetinire a avântului reformelor în unele ţări. Facem apel la toate statele membre să îşi reînnoiască eforturile pentru a consolida rezilienţa economiilor noastre şi pentru a sprijini o creştere economică în egală măsură durabilă şi favorabilă incluziunii. O mai bună direcţionare a investiţiilor poate contribui în mod semnificativ la atingerea acestor obiective”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte pentru moneda euro şi dialog social, responsabil şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital

La rândul său, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vama, a afirmat că odată cu acest ultim set de recomandări din pachetul de primăvară se reafirmă angajamentul faţă de o aplicare inteligentă a Pactului de stabilitate şi de creştere. „Aceasta înseamnă că ne bazam deciziile nu pe o aplicare mecanicistă sau legalistă a normelor, ci pe efectul acestora de impulsionare a creşterii economice, a creării de locuri de muncă şi a consolidării finanţelor publice. Experienţa noastră de până acum ne confirmă faptul că această abordare este corectă: am îmbunătăţit constant situaţia finanţelor noastre publice, fără să subminăm creşterea economică. Subliniem totodată necesitatea ca o serie de state membre să îşi continue şi, dacă este cazul, să îşi intensifice eforturile de combatere a planificării fiscale agresive, în vederea asigurării echităţii pentru toţi contribuabilii”, a spus Moscovici.

Recomandările publicate de Comisia Europeană oferă orientări statelor membre menite să le permită acestora să abordeze în mod adecvat provocările economice şi sociale mai noi sau mai vechi cu care se confruntă şi să îşi atingă cele mai importante obiective comune de politică. Conţinutul recomandărilor reflectă priorităţile generale stabilite în Analiza anuală a creşterii pentru 2019 şi în recomandarea din 2019 privind politica economică a zonei euro, publicata în luna noiembrie. Aceste recomandări se bazează pe analiza detaliată a rapoartelor de ţară publicate în luna februarie şi pe evaluarea programelor naţionale prezentate în luna aprilie.

Încetinirea creşterii economice la nivel mondial face şi mai imperioasă necesitatea continuării reformelor structurale, acordându-se prioritate celor care vizează o creştere durabilă şi favorabilă incluziunii, se arată în recomandările Executivului comunitar.

Statele membre ar trebui să promoveze convergenţa socială în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale. Aşa cum se precizează în recomandarea privind zona euro, statele membre ar trebui, de asemenea, să încerce să realizeze o reechilibrare mai simetrică între statele din zona euro şi să îşi continue eforturile de consolidare a pieţei unice şi de aprofundare a uniunii economice şi monetare a Europei.

Recomandările specifice fiecărei ţări din 2019 pun un accent mai apăsat pe identificarea nevoilor de investiţii naţionale şi pe prioritatea dată acestora şi acordă o atenţie specială disparităţilor regionale şi teritoriale. Această abordare reflectă analiza aprofundată a nevoilor de investiţii şi a blocajelor identificate pentru fiecare stat membru în rapoartele de ţară publicate la începutul acestui an şi ar trebui să permită stabilirea de priorităţi în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor UE în viitorul buget al UE pe termen lung, cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

De la lansarea semestrului european în 2011, statele membre au înregistrat cel puţin unele progrese în ceea ce priveşte punerea în aplicare a peste doua treimi din recomandările specifice care le-au fost adresate. Astfel, s-au realizat progrese mai ales în sectorul serviciilor financiare şi al politicilor de ocupare a forţei de muncă, în timp ce recomandărilor referitoare la lărgirea bazei de impozitare, la serviciile de sănătate, precum şi la concurenţa în domeniul serviciilor nu li s-a dat curs decât într-o măsură foarte mică.

Având în vedere provocările economice şi sociale cu care ne confruntăm în continuare şi riscul unei deteriorări a perspectivelor economice, o aplicare mai fermă a reformelor în toate domeniile este esenţială pentru consolidarea rezilienţei economiilor UE, se arată în recomandările Executivului comunitar.

„Continuă să se înregistreze progrese în ceea ce priveşte corectarea dezechilibrelor macroeconomice, dar este necesar să se întreprindă acţiuni suplimentare”, avertizează Comisia Europeană. În unele state membre, nivelul datoriei publice şi private continuă să fie mai ridicat ca oricând, ceea ce reduce marja de manevră pentru a face faţă şocurilor negative. În alte state membre se observă semnele unei posibile supraîncălziri datorate creşterii dinamice a preţurilor la locuinţe şi creşterii costului unitar al muncii. Toate statele membre au nevoie să ia măsuri suplimentare pentru a susţine creşterea productivităţii, a stimula investiţiile şi a promova creşterea potenţială.

În luna februarie, Comisia a concluzionat că 10 state membre se confruntau cu dezechilibre (Bulgaria, Croaţia, Franţa, Germania, Irlanda, Portugalia, Spania, Olanda, România şi Suedia) şi trei ţări se confruntau cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia şi Italia). Ca şi în anii precedenţi, aceste dezechilibre necesită o monitorizare specifică permanentă în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM), se arată în recomandările Executivului comunitar.

Pe baza evaluării programelor de stabilitate şi de convergenţă pentru 2019, Comisia a luat o serie de măsuri în temeiul Pactului de stabilitate şi de creştere. Comisia recomandă abrogarea procedurii aplicabile deficitelor excesive în cazul Spaniei. Odată ce Consiliul va lua aceasta decizie, toate procedurile aplicabile deficitelor excesive care datează din perioada crizei vor fi închise. În 2011, 24 de state membre făceau obiectul componentei corective a Pactului.

Executivul comunitar a adoptat, de asemenea, rapoarte pentru Belgia, Franţa, Italia şi Cipru în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), în care analizează respectarea de către aceste state a criteriilor referitoare la nivelul deficitului şi al datoriei stipulate în tratat. În cazul Italiei, raportul concluzionează că nivelul datoriei justifică procedura aplicabilă deficitelor excesive.

Ungaria şi România fac obiectul unei proceduri aplicabile abaterilor semnificative începând din 2018 şi, respectiv, din 2017. Comisia a adresat miercuri un avertisment Ungariei şi României cu privire la abaterea semnificativa constatată în 2018 şi recomandă Consiliului să solicite corectarea de către aceste ţări a abaterii semnificative.

Executivul comunitar a adoptat al treilea raport de supraveghere consolidată privind Grecia care este elaborat după încheierea programului de sprijin pentru stabilitate iniţiat pentru această ţară în cadrul Mecanismului european de stabilitate. În raport se constată că într-o primă etapă după încheierea programului în august 2018, Grecia a făcut paşi înainte promiţători, dar remarcă faptul că punerea în aplicare a reformelor a încetinit în ultimele luni şi că nu există o consecvenţă între anumite măsuri şi angajamentele asumate faţă de partenerii europeni, ceea ce pune în pericol atingerea ţintelor bugetare convenite.