Criptomoneda cea mai cunoscută din lume: tot ce trebuie să ştii despre ce este bitcoin şi cum funcţionează

În ultimii ani, criptomonedele au reprezentat un fenomen cu o dezvoltare explozivă. Recent, acestea au devenit un subiect extrem de comun de discuţie. ECONOMICA.NET şi-a propus o serie de articole informative despre ce reprezintă bitcoin, cea mai cunoscută dintre criptomonede, şi care să răspundă celor mai uzuale întrebări despre acest activ virtual.
Economica.net - Dum, 11 feb. 2018, 08:39
Criptomoneda cea mai cunoscută din lume: tot ce trebuie să ştii despre ce este bitcoin şi cum funcţionează

Ce este bitcoin?

Pentru a încerca să explicăm mai bine ce este „bitcoin”, trebuie să precizăm că există două lucruri la care se referă acest nume.

Primul este tokenul (simbolul) bitcoin, care înseamnă nişte linii de cod şi care certifică proprietatea asupra unui concept digital, un fel de „chitanţă” virtuală.

Al doilea protocolul bitcoin, o reţea distribuită (distributed network – o reţea în care programarea şi datele cu care se lucrează se află pe mai multe computere) care gestionează un fel de catastif virtual al conturilor bitcoin.

La ambele lucruri ne referim ca fiind „bitcoin”.

Care este autoritatea care gestionează bitcoin?

Nu există niciuna. Sistemul permite ca plăţile să se facă între utilizatori fără să treacă printr-o autoritate centrală, precum o bancă sau un procesator de plăţi. Bitcoin este creat şi deţinut electronic. Nu este printat, ca dolarul sau euro, ci este produs de computere în întreaga lume, folosind programe gratuite.

Este primul exemplu al ceea ce astăzi numim criptomonedă, o clasă de active aflată astăzi în creştere, şi care are anumite caracteristici ale monedelor tradiţionale, iar verificarea se face prin criptografie.

Cine a inventat bitcoin?

Bitcoin a fost propus pentru prima oară în 2008, de un dezvoltator de software care folosea pseudonimul Satoshi Nakamoto. Ideea iniţială era că putem folosi un sistem de plată electronică bazat pe dovadă matematică, independent de orice autoritate centrală şi care poate fi transferat electronic într-un mod sigur şi verificabil.

Până la această oră, nimeni nu ştie (sau nu spune) cine este Satoshi Nakamoto.

În ce fel este diferit bitcoin de o monedă tradiţională, spre exemplu de leu sau de euro?

Bitcoin poate fi folosit pentru a plăti ceva în mod electronic, dacă ambele părţi sunt de acord. În acest sens, nu este cu nimic diferit faţă de leu, euro sau dolar, care se tranzacţionează, de asemenea, digital. Cu toate acestea, există diferenţe majore între aceste monede şi bitcoin. Iată care sunt acestea:

1. Descentralizare

Cea mai importantă trăsătură a bitcoin constă în faptul că este descentralizată. Nu există o singură instituţie care controlează reţeaua bitcoin. Aceasta este menţiinută de un grup de programatori voluntari, şi este operată de o reţea deschisă de computere, răspândite în întreaga lume. Acest lucru atrage şi persoane sau grupuri cărora nu le place controlul exercitat de instutuţii bancare sau guvernamentale asupra banilor lor.

2. Cantitate limitată

Monedele tradiţionale (euro, dolarul, leul, yenul etc.) pot fi livrate, teoretic, în cantităţi nelimitate. Băncile centrale pot emite câtă monedă vor, şi pot încerca să manipuleze valoarea relativă a uneoi monede faţă de alta. În cazul bitcoin, cantitatea de pe piaţă este controlată de algoritmul de bază. Un număr mic de noi monede bitcoin apare în fiecare oră, şi va continua să se întâmple asta până într-un ritm redus până când este atins un număr maxim de 21 de milioane de unităţi. Asta ar trebui să facă bitcoin un activ mai atrăgător, deoarece cererea creşte, iar oferta rămâne constantă, ceea ce ar duce, în teorie, la creşterea valorii sale.

3. Pseudoanonimitate

În timp ce oricine face plăţi tradiţionale este, de obicei, identificat (din motive ce ţin de diverse verificări sau de conformitatea cu legislaţia pentru prevenirea spălării banilor), cei ce folosesc bitcoin pot opera, în teorie, în semianonimitate. Din moment ce nu există o autoritate centrală care să valideze tranzacţiile, utilizatorii nu au nevoie să se identifice atunci când îşi trimit bitcoin. Când există o cerere de tranzacţie, protocolul verifică toate tranzacţiile anterioare, pentru a confirma că acel utilizator are cantitatea necesară de bitcoin, precum şi că e autorizat să îi trimită. Pentru acest lucru, sistemul nu are nevoie de identitatea reală. 

În realitate, fiecare utilizator este identificat de adresa „portofelului” său. Tranzacţiile pot fi verificate astfel (cu puţin efort), iar autorităţile au dezvoltat metode prin care să identifice utilizatorii, dacă este necesar. Mai mult, cele mai multe instituţii care fac schimburi de monedă şi acceptă şi bitcoin trebuie să îşi verifice, conform legii, clienţii, înainte să le dea voie să cumpere sau să vândă bitcoin, ceea ce face ca schimburile să poată fi verificate şi în acest fel. Din moment ce reţeaua este deschisă, stadiul unei anumite tranzacţii este vizibil tuturor.

Ceea ce face ca bitcoin să nu fie o monedă atât de căutată de criminali, terorişti şi persoane care vor să spele bani, pe cât ne-am putea aştepta.

4. Imutabilitate

Tranzacţiile cu bitcoin nu pot fi inverdate sau anulate, spre deosebire de monedele tradiţionale. Aceasta pentru că nu există un „judecător” central care să poată decide că banii trebuie daţi înapoi. Dacă o tranzacţie este înregistrată în reţea, şi a trecut mai mult de o oră, este imposibil de modificat. Acest lucru poate nelinişti unele persoane, însă însemnă şi că tranzacţiile nu pot fi măsluite în niciun fel.

5. Divizibilitate

Cea mai mică unitate a unui bitcoin se numeşte un „satoshi”. Reprezintă 0.00000001 dintr-un bitcoin, adică sunt o sută de milioane de unităţi într-un bitcoin, ceea ce permite microtranzacţii la un nivel la care banilor tradiţionali le este imposibil.

 

 

CÂTEVA PRECIZĂRI IMPORTANTE

Autorul acestui material prezintă scuze pentru unele barbarisme şi abuzuri asupra limbii române comise în text. Din păcate, în limba română lipsesc foarte mulţi termeni dedicaţi pentru concepte IT, ceea ce uneori poate duce la traduceri nefericite, însă necesare pentru cititorii care nu înţeleg limba engleză.

Articolul este unul pur informativ, şi nu reprezintă, sub nicio formă, un sfat de a investi sau de a evita investiţia în bitcoin. Pentru astfel de decizii vă sfătuim să vă informaţi cu temeinicie şi să apelaţi la specialişti în domeniu.

Pentru scrierea articolului au fost folosite informaţii din mai multe surse, în special unele prezentate de Coin Desk.

Vom continua cu o serie de articole în care vom explica mai multe despre cum poţi deţine sau mina bitcoin, la ce îl poţi folosi, care sunt alternativele, cum funcţionează tranzacţionarea şi ce este sistemul care permite existenţa criptomonedelor, „blockchain”.

Te-ar mai putea interesa și
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Românii se află printre europenii care se tem cel mai mult că inteligența artificială va duce la pierderea multor locuri de muncă în țara lor, potrivit unui studiu realizat în 33 de țări.......
BNP Paribas creează un gigant european în domeniul gestionării activelor,după tranzacţia 5,1 miliarde euro cu Axa
BNP Paribas creează un gigant european în domeniul gestionării activelor,după tranzacţia 5,1 miliarde euro cu Axa
BNP Paribas SA va plăti 5,1 miliarde de euro pentru achiziţionarea diviziei de gestionare a activelor grupului francez ...
AUR nu participă la consultările de la Cotroceni; Simion: Nu avem ce discuta cu un preşedinte ilegitim
AUR nu participă la consultările de la Cotroceni; Simion: Nu avem ce discuta cu un preşedinte ilegitim
Preşedintele AUR, George Simion, a anunţat că formaţiunea sa nu participă la consultările de la Palatul Cotroceni pentru ...
Costin (BNS): Este greu de crezut că va apărea o nouă Lege de salarizare în sectorul bugetar până în 2029
Costin (BNS): Este greu de crezut că va apărea o nouă Lege de salarizare în sectorul bugetar până în 2029
România va avea o nouă Lege de salarizare în sectorul bugetar, care presupune o creştere de cheltuială salarială, atunci ...