CE examinează posibilitatea de a solicita statelor membre UE o suplimentare mai mare a contribuţiilor naţionale la bugetul comunitar

Economica.net
14 02. 2018
euro_bani_99040700_74040400

Principala sursă de venituri a bugetului comunitar este furnizată de plata de către statele membre a unui procent uniform din PIB-ul lor. Deşi va ieşi din UE în martie 2019, Marea Britanie – contributor net la bugetul UE – a promis că îşi va onora obligaţiile faţă de bugetul comunitar până în anul 2020, ultimul an al actualului cadru financiar multianual. Dar apoi Brexitul va lăsa în bugetul comunitar un gol financiar pe care Oettinger l-a evaluat în declaraţia dată miercuri la 15 miliarde de euro pe an.

El a propus anterior ca în viitorul cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027 statele membre să-şi suplimenteze contribuţiile de la circa 1% din PIB până la 1,1% din PIB pentru a acoperi o parte din golul financiar lăsat de pierderea contribuţiei britanice, în paralel cu realizarea de economii.

La o conferinţă de presă dată miercuri alături de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, comisarul Gunther Oettinger a anunţat că executivul comunitar examinează posibilitatea de a solicita creşterea contribuţiilor naţionale până la circa 1,2% din PIB pentru a putea planifica politici comunitare cu ‘valoare adăugată’, politici pe care le va detalia într-o comunicare ce va fi prezentată pe 2 mai.

‘Ne lipseşte finanţarea pentru susţinerea competitivităţii în Europa (…) şi cu cât mai repede se vor lua deciziile, cu atât va fi mai bine’, a indicat Oettinger. În acest sens, cercetarea şi dezvoltarea apar printre priorităţile Comisiei, care doreşte să dubleze sumele alocate acestui capitol, pentru a fi create încă aproximativ 650.000 de locuri de muncă la orizontul anului 2040.

‘Dacă vom avea un alt val de refugiaţi care vor sosi necontrolat, iar acest lucru poate fi previzibil, ei vor sosi în Austria, Germania, Danemarca, Suedia şi în alte ţări din Europa Centrală şi de Nord. Vom avea nevoie de alocări bugetare şi resurse pentru ei’, a mai spus comisarul european, făcând referire la un alt capitol ce este considerat prioritar de Comisia Europeană pentru viitorul cadru bugetar multianual.

Oettinger a insistat şi asupra importanţei asigurării unei finanţări europene ‘suficiente’ pentru alte provocării ale viitorului, precum combaterea terorismului sau consolidarea apărării europene.

Perspectiva diminuării bugetului comunitar îngrijorează ţările est-europene, care se tem de o diminuare a fondurilor alocate în cadrul Politicii de Coeziune, ţinând cont de priorităţile pe care executivul comunitar le are acum în vedere (competitivitatea, migraţia, apărarea, combaterea terorismului, etc.) şi faptul că unele ţări contributoare nete la bugetul UE, cum ar fi Austria şi Olanda, au anunţat că refuză să-şi majoreze contribuţiile.

Pe de altă parte, pentru a veni în întâmpinarea solicitării Franţei de creare a unui buget special doar pentru cele 19 state din zona euro, Comisia Europeană ia în calcul alocarea unei linii financiare de circa 25 de miliarde de euro anual dedicate exclusiv zonei euro, sume din care să fie finanţate reformele structurale la nivel naţional şi măsuri de sprijinire a ţărilor din afara zonei euro pentru a-şi apropia performanţele economice de ale celor care folosesc moneda comuna. Separat, va fi nevoie de alocarea unor fonduri pentru ‘o funcţie de stabilizare’ care să ajute zona euro să-şi protejeze membrii în faţa crizelor. Nu ar fi însă vorba despre un buget al zonei euro, cum a cerut preşedintele francez Emmanuel Macron, ci mai degrabă de un compromis între această solicitare şi refuzul Germaniei privind constituirea unui asemenea buget.

În atenţia Comisiei Europene se află şi posibilitatea ca, pentru a exercita presiuni asupra ţărilor despre care aceasta consideră că încalcă statul de drept şi independenţa justiţiei, cum este cazul Poloniei, acordarea fondurilor europene să fie condiţionată de respectarea valorilor europene. Oficiali polonezi au sugerat însă luna trecută că Polonia ar putea bloca bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 dacă se va încerca o condiţionare a accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept.

Toate aceste idei se regăsesc în diferitele opţiuni pe care liderii europeni le vor discuta pe 23 februarie, înainte de prezentarea propunerii definitive a executivului comunitar pe 2 mai, Comisia Europeană sperând astfel că până la sfârşitul acelei luni să obţină acordul guvernelor naţionale privind viitorul cadru financiar multianual al UE.